DNSC trage un semnal de alarmă: Atacurile cibernetice pot lovi oricând România
În România, rețelele de hackeri coordonate sau finanțate de ruși au atacat atât instituții guvernamentale, cât și operatori din sectoare critice, precum energie, finanțe, transporturi, telecomunicații și sănătate, arată date strânse pe parcursul anului trecut. Grupări precum APT 28 și APT 29, susținute de Federația Rusă, sunt cunoscute pentru spionaj cibernetic și blocaje informatice în România și în alte state europene, potrivit TVR Info.
Dan Câmpean, director general DNSC:
„Suntem vulnerabili ca organizații, iar paradigma s-a schimbat în ultimii ani, de la securitate cibernetică la reziliență, mergând pe principiul că un incident, mai mic sau mai mare, se poate întâmpla oricând. Ce va conta la acel moment? Cât de rapid se va răspunde la acel incident și cât de repede lecțiile învățate în urma atacurilor vor fi aplicate.”
Numărul atacurilor cibernetice a crescut semnificativ în doar un an. Hackerii au exploatat vulnerabilitățile sistemelor sau i-au păcălit pe utilizatori prin fraude cibernetice.
Multe eșuează, dar se întâmplă ca hackerii să aibă succes și chiar să obțină bani, așa cum s-a întâmplat în cazul atacului asupra infrastructurii de la Tohan SA, parte a grupului Romarm. Infractorii au furat peste 20.000 de euro prin compromiterea unor adrese de e-mail, urmată de efectuarea unor transferuri bancare neautorizate. În 2025, infractorii cibernetici au pătruns și în sistemele mai multor instituții, cu diverse efecte.
Au fost atacate cu succes și numeroase întreprinderi private, unele raportând incidentele, altele nu. În 2026, pare că nu s-a schimbat nimic: sistemele informatice ale Administrației Naționale a Penitenciarelor și ale ANPCI fiind puse pe butuci de atacatori. Cel mai grav caz e cel de la cadastru.
Alexandru Bogdan, specialist în securitate cibernetică:
„În cazul ANPCI, vulnerabilitatea era cunoscută din 2021, era un CVE public pe internet. Atacatorul nu a avut cunoștințe complexe. Oricine de pe internet găsea un cod deja scris și putea să-l folosească pentru a ataca instituția.”
În 2025, DNSC a informat 2.000 de instituții publice și operatori de servicii esențiale cu privire la peste 43.000 de vulnerabilități exploatabile expuse public și privind scurgeri de date confidențiale sau sensibile. Aceste date au fost vândute sau expuse de atacatori pe diverse canale de comunicare.









