Doi ursuleți panda împrumutați Finlandei de către China în urmă cu cinci ani ar putea stârni un adevărat iureș diplomatic între cele două capitale și asupra relațiilor comerciale dintre țări, în situația în care finlandezii nu vor reuși să plătească o sumă consistentă de bani pentru a-i păstra, potrivit publicației Euractiv.com.
În condițiile în care activitățile turistice, aducătoare de venituri pentru grădinile zoologive, nu și-au revenit nici pe departe la nivelurile de dinaintea pandemiei, este greu de crezut că animalele scumpe, precum urșii panda, ar putea deveni atracții turistice îndeajuns de profitabile cât să merite efortul de a-i păstra și îngriji în Finlanda.
În urma unui acord semnat cu autoritățile chineze în timpul unei vizite de stat a președintelui Xi Jinping, în 2017, doi ursuleți panda au fost împrumuți de China grădinii zoologice Ähtäri din Finlanda, în cursul anului următor.
Deși s-a sperat că cei doi urși panda, botezați Lumi (”Zăpadă”) și Pyry (”Ninsoare”), vor deveni o atracție turistică majoră pentru grădina zoologică, pandemia, efectele post-pandemice, precum și cheltuielile care țin de îngrijirea lor au condus la acumularea de datorii semnificative în conturile grădinii zoologice.
Suma pe care o necesită îngrijirea urșilor panda se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro pe an. La aceasta se adaugă o altă sumă – doar estimată, nu și confirmată oficial – de aproximativ 1 milion de euro, care trebuie plătită Chinei pentru împrumutul celor două exemplare.
Acum, cu 10 ani înainte de terminarea perioadei de 15 ani pentru cât au fost închiriați, autoritățile finlandeze au decis să se implice, iar problema a ajuns chiar pe masa ministrului Agriculturii, care a fost chemat să semneze o finanțare de 5 milioane de euro pentru asigurarea păstrării urșilor panda la grădina zoologică în perioada imediat următoare. Dar ministrul Antti Kurvinen a refuzat să mobilizeze suma propusă.
”Un grup de lucru va analiza variantele de urmat în ce privește urșii panda închiriați, dar, oricum, problema va trebui rezolvată în curând, într-un fel sau altul”, a scris Kurvinen pe Twitter.
Grupul de lucru de care vorbea Kurvinen va cuprinde oficiali din ministerele Agriculturii și Finanțelor.
Deocamdată, rămâne neclar cine va plăti factura pe care o emit chinezii. Deși caută să înființeze o fundație care să găsească finanțarea necesară, autoritățile se tem de ”consecințele asupra comerțului inter-țări”, în cazul în care ar fi nevoite să trimită animalele înapoi în China.
Împrumutul celor două exemplare de panda a fost prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la dobândirea independenței Finlandei și a făcut parte din așa-numitul program al ”diplomației panda”, fiind și un semn de bunăvoință și solidaritate între cele două țări.
