Bursele, între avertismentul boss-ului Fed și angajările din SUA: ce s-a întâmplat și ce urmează?

• Săptămâna 24-28 august a adus un contrast clar între exuberanța generată de rezultatele Nvidia și tonul mai prudent transmis de la Jackson Hole de noul șef al Rezervei Federale americane, Kevin Warsh.
• La București, bursa a încheiat cu al doilea declin consecutiv, într-o ședință cu lichiditate în scădere și un sector energetic sub presiune.
• Săptămâna care începe acum, prima din septembrie, vine încărcată cu date macro esențiale: de la ISM și JOLTS (Job Openings and Labor Turnover Survey, un sondaj lunar realizat de Biroul de Statistică a Muncii din SUA), până la raportul lunar al angajărilor din SUA de vineri, care ar putea decide dacă Rezervele Federale majorează dobânda la mijlocul lunii.

Wall Street: câștiguri săptămânale, dar cu un final încruntat

Piețele americane au închis vineri, 28 august, în scădere, dar au reușit să păstreze un avans pe ansamblul săptămânii. S&P 500 a coborât cu 0,25%, până la 7.711,76 puncte, Nasdaq Composite a pierdut 0,52%, ajungând la 26.402,42 puncte, iar Dow Jones a cedat doar 9,45 puncte (-0,02%), la 53.559,99 puncte. Per total, însă, S&P 500 a avansat 0,5% în cursul săptămânii, Nasdaq a urcat 0,9%, iar Dow Jones a înregistrat prima săptămână de creștere din ultimele trei, cu un plus de 0,5%.

Vinovatul pentru declinul de vineri a fost chiar discursul susținut de președintele Fed, Kevin Warsh, la simpozionul anual de la Jackson Hole — primul său discurs important în această calitate. Warsh a transmis un ton considerat ușor „hawkish”: el a subliniat că inflația rămâne prea ridicată și că stabilitatea prețurilor va rămâne prioritatea Fed, chiar dacă datele de inflație din această vară (PCE și CPI) au fost ceva mai bune decât se aștepta. Declarațiile au făcut ca probabilitatea implicită a piețelor pentru o majorare de dobândă la ședința Fed din septembrie să urce brusc, de la aproximativ 35%, la peste 55-57%. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani a urcat cu 4 puncte de bază, până la 4,72%, iar cel pe 30 de ani a ajuns la 5,21%.

Momentul central al săptămânii a fost, totuși, raportarea Nvidia. Gigantul cipurilor a publicat rezultate trimestriale care au depășit clar așteptările: profit de 2,22 dolari pe acțiune, peste consensul de 2,09 dolari, și venituri de 96,22 miliarde de dolari, cu aproape 5% peste estimări. Nvidia a proiectat o creștere a veniturilor de 70% pentru anul fiscal 2028. Vestea a propulsat acțiunile companiei cu aproape 9% joi, alimentând un raliu mai larg pe Wall Street.

Restul sectorului semiconductoarelor nu s-a bucurat însă de același avânt: ETF-ul VanEck Semiconductor (SMH) a scăzut peste 3% pe parcursul săptămânii, tras în jos de Marvell Technology (-8%) și Applied Materials (peste -5%), în ciuda unor rezultate peste așteptări.

Pe piețele externe, sesiunea a fost una mixtă: bursele asiatice au închis în teritoriu variat, în timp ce cele europene au fost, în general, pe plus, susținute de îmbunătățirea indicatorului de sentiment economic al zonei euro. Prețul petrolului WTI a coborât spre minimele săptămânii, în jurul valorii de 82 de dolari pe baril, iar aurul a scăzut cu peste 3%, în timp ce Bitcoin a pierdut circa 3,5%.

Bursa de Valori București: a doua săptămână de scădere, energie sub presiune

Piața locală a urmat un traseu similar de prudență, dar cu accente proprii. În intervalul 24-28 august, capitalizarea bursieră a BVB a coborât la 717,83 miliarde de lei, față de 726,27 miliarde de lei în săptămâna anterioară, o pierdere de peste 8,44 miliarde de lei, respectiv -1,16%. Indicele principal BET a închis săptămâna la 35.007,44 puncte.

Lichiditatea s-a redus vizibil: valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu aproape 18%, până la 450,86 milioane de lei, față de 549,23 milioane de lei cu o săptămână înainte. Cea mai activă zi a fost joi, 27 august, cu schimburi de 138,64 milioane de lei, în timp ce miercuri, 26 august, piața a fost cea mai slabă, cu doar 61,49 milioane de lei tranzacționați.

Pe partea de lichiditate, Banca Transilvania a rămas cel mai tranzacționat simbol de pe segmentul principal, cu rulaje de aproape 150 de milioane de lei, dar cotația a scăzut cu 2,41%. Au urmat Romgaz, cu o depreciere de 5,73%, și OMV Petrom, în scădere cu 4,74%, semn că sectorul energetic a fost, ca și pe plan internațional, principala sursă de presiune asupra pieței. Alte titluri afectate puternic au fost Transelectrica (-13,45%), Sinteza (-12,12%) și Simtel Team (-11,04%).

Nu toate companiile au avut o săptămână negativă. Rompetrol Rafinare a fost starul bursei, cu un avans spectaculos de peste 47%, urmată de AETA (fosta Electroarges), care a urcat aproape 34% , pe fondul interesului stârnit de o scrisoare oficială trimisă Ministerului Apărării, prin care compania și-a exprimat disponibilitatea de a participa la programele de înzestrare a armatei cu drone și sisteme autonome.

Turbomecanica a completat podiumul creșterilor, cu +18%. În sectorul energetic, Nuclearelectrica a fost aproape singura companie care a rezistat presiunii de vânzare, remarcându-se ca o preferință selectivă a investitorilor într-o piață dominată de scăderi în domeniul energetic și bancar.

Pe plan instituțional, Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat noul Cod al Sistemului Multilateral de Tranzacționare al BVB, un pas care redefinește arhitectura pieței locale și pregătește terenul pentru o nouă piață dedicată, în timp ce bursa a anunțat că România va avea, până la finalul anului, o Contraparte Centrală autorizată și funcțională, o infrastructură așteptată de mult de participanții din piață.

Ce urmează: săptămâna „deciziei” pentru Fed

Prima săptămână din septembrie este considerată de analiști una dintre cele mai importante din acest sezon pentru piețele americane, întrucât aduce un calendar economic încărcat, chiar înaintea ședinței Rezervei Federale din 15-16 septembrie.

Calendarul zilei este structurat astfel:

• Luni, 1 septembrie: piețele redeschid discuțiile pe fondul unui acord energetic SUA-Venezuela, prin care Washingtonul obține controlul majoritar asupra unor rezerve petroliere estimate la peste 65 de miliarde de barili, o mișcare care ar putea reduce, pe termen lung, costurile cu energia și presiunile inflaționiste.
• Marți, 2 septembrie: sunt publicate simultan indicele ISM Manufacturing și datele JOLTS privind locurile de muncă vacante, doi indicatori-cheie pentru sănătatea sectorului industrial și cererea de forță de muncă.
• Vineri, 5 septembrie: este așteptat raportul lunar privind angajările din sectorul non-agricol (Nonfarm Payrolls) și rata șomajului, considerat cel mai important indicator macro al săptămânii și ultimul raport major privind piața muncii înaintea deciziei Fed. Unii economiști, precum James Knightley de la ING, anticipează o creștere modestă de aproximativ 65.000 de locuri de muncă, într-un context descris drept „angajare redusă, disponibilizări reduse”, pe fondul prudenței generate de tarife și al costurilor de finanțare mai ridicate.

Miza acestor date este uriașă: cotațiile pe piețele futures arată o probabilitate aproape egală (undeva la 47-53%) între menținerea dobânzii și o majorare de 25 de puncte de bază la ședința din 15-16 septembrie, ceea ce înseamnă că fiecare cifră publicată această săptămână poate înclina decisiv balanța. Inflația PCE a fost de 3,7% în iulie, iar componenta de bază (Core PCE), preferată de Fed, s-a situat la 3,3%, ambele semnificativ peste ținta de 2%, ceea ce alimentează argumentele taberei „hawkish”.

De ce contează pentru piețe: dobânzile mai mari fac creditul mai scump pentru companii și consumatori, ceea ce tinde să încetinească economia, dar și să reducă atractivitatea acțiunilor (mai ales a celor „de creștere”, tech) în favoarea obligațiunilor, care oferă randamente mai bune. De asta,  discursul „ușor hawkish” al lui Warsh de la Jackson Hole a împins în jos bursele și a crescut randamentele obligațiunilor. Piața a priceput mesajul ca fiind: „e mai probabil ca Fed să majoreze dobânda în septembrie decât credeam până acum.”

Pe plan corporativ, atenția investitorilor americani se va îndrepta și spre schimbarea de conducere de la Apple, unde Tim Cook predă oficial rolul de CEO lui John Ternus, încheind unul dintre cele mai importante mandate din istoria companiei. De asemenea, urmează rapoarte financiare de la companii precum FedEx și Lennar, care vor oferi indicii suplimentare despre starea economiei americane, de la consum, la sectorul imobiliar.

Cum se mișcă România?

Pentru investitorii de la București, săptămâna va fi marcată de continuarea raportărilor financiare pentru semestrul I 2026: companii precum AROBS Transilvania Software, Arctic Stream sau MedLife au raportat deja creșteri notabile ale cifrei de afaceri, iar fluxul de rezultate corporative va rămâne principalul reper local, în absența unor evenimente macroeconomice majore proprii.

Randamentele titlurilor de trezorerie americane vor continua, de asemenea, să influențeze indirect apetitul pentru risc pe piețele emergente, inclusiv pe cea românească.

În secțiunea Finanțe-Piețe, vom reveni zilnic pe AFACERI.news cu informații proaspete despre piețele financiare.