”M-ar aștepta spânzurătoarea!” | De teama înfrângerii, Putin va mai trimite sute de mii de oameni pe front

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, pare să fi ales calea escaladării războiului din Ucraina, după săptămâni de deliberări, în contextul în care armata rusă nu a reușit să obțină vreo victorie decisivă în Ucraina, iar războiul începe să afecteze tot mai vizibil viața din Rusia, relatează britanicii de la The Economist, citând surse apropiate Kremlinului.

Potrivit surselor citate de jurnaliștii britanici, Putin ar intenționa să trimită pe front încă 300.000-400.000 de oameni.

O nouă mobilizare generală nu ar fi neapărat necesară, întrucât decretul de mobilizare emis în septembrie 2022 nu a fost suspendat. Ca atare, recrutarea ar urma să fie făcută în principal prin autoritățile regionale, care ar exercita presiuni pentru a menține eventualele nemulțumiri ale populației doar la nivel local, unde ar putea fi mai ușor de gestionat prin forțele represive aflate la dispoziția guvernatorilor regiunilor.

The Economist susține că noul sistem de recrutare este deja testat în regiunea Penza, la aproximativ 750 de kilometri sud-est de Moscova.

Potrivit portalului rus independent The Moscow Times, în această regiune bărbați sunt reținuți pe stradă și trimiși cu forța la război, incidente similare, dar mai rare, fiind raportate și în alte 17 regiuni ale țării în ultimele 6 săptămâni.

De ce ar alege Putin escaladarea?

Potrivit publicației britanice, motivația lui Putin ar fi în primul rând una internă: păstrarea puterii și, în ultimă instanță, propria sa supraviețuire politică și fizică.

Unul dintre interlocutorii The Economist, apropiat de Kremlin, susține că liderul rus consideră că încheierea războiului fără cel puțin atingerea obiectivului de a controla întreaga regiune Donbas i-ar putea pune viața în pericol.

”M-ar aștepta spânzurătoarea”,

ar fi spus Putin unor apropiați, potrivit sursei citate de publicație.

În același timp, nici continuarea războiului în forma actuală nu este o soluție pentru Kremlin.

Armata rusă este descrisă ca fiind practic blocată de ani de zile, în timp ce luptele s-au transformat în mare măsură un război al dronelor și rachetelor. Atacurile rusești provoacă distrugeri majore în Ucraina, iar atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective din Rusia produc, la rândul lor, efecte tot mai vizibile.

”Scenariile bazate pe continuarea din inerție nu sunt avantajoase pentru Kremlin”,

afirmă unul dintre reprezentanții elitei ruse citați de The Economist, întrucât situația de față consumă resurse economice enorme și capital politic, dar fără să ofere o soluție.

Escaladare împotriva Ucrainei și Occidentului

Potrivit evaluării publicației britanice, escaladarea nu s-ar limita la creșterea numărului de militari trimiși pe front.

Rusia ar putea intensifica operațiunile de război hibrid și sabotaj împotriva aliaților Ucrainei și ar putea încerca să lovească rutele prin care armamentul ajunge din Europa în Ucraina.

Serviciile occidentale de informații se tem, de asemenea, că Rusia ar putea viza fabrici europene care produc echipamente și materiale destinate efortului de război al Ucrainei.

The Economist precizează însă că aceste servicii consideră că Putin nu își dorește, cel puțin în prezent, o confruntare militară directă cu NATO.

În ceea ce privește Ucraina, o escaladare ar însemna în mare parte intensificarea unor acțiuni pe care Rusia le desfășoară deja. De altfel, ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 30 august, că pregătește un atac masiv asupra infrastructurii energetice ucrainene, într-un moment în care Kievul se pregătește deja pentru o nouă campanie rusă împotriva infrastructurii sale pe durata iernii.

Și Putin însuși a amenințat cu represalii după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra unor obiective din Rusia. Pe 22 august, Putin a acuzat Ucraina că a deschis ”cutia Pandorei” și a promis represalii asupra ”celor mai sensibile sectoare” ale economiei ucrainene.

Nemulțumirea crește în Rusia

Un alt factor care ar influența calculul Kremlinului este deteriorarea atmosferei interne.

Potrivit The Economist, atacurile ucrainene în profunzimea teritoriului rus, restricțiile asupra internetului și perspectiva mobilizării militare au început să fisureze imaginea unei vieți normale pe care autoritățile au încercat să o mențină.

Centrul independent de sondare Levada indică faptul că 57% dintre ruși descriu situația din țară drept ”tensionată”. Printre motivele invocate de respondenți se numără războiul, numărul victimelor, mobilizarea, atacurile cu drone și lipsa unei perspective clare asupra viitorului.

Și în rândul elitelor ruse ar exista o stare de spirit tot mai sumbră. Problema principală nu ar fi doar economia sau lipsa unei victorii militare decisive, ci timpul pierdut de Rusia în aproape cinci ani de război.

”Țarul este gol”,

este percepția despre care vorbește unul dintre reprezentanții elitei citați de publicație.

Totuși, The Economist avertizează că problemele economice și politice ale Rusiei nu reprezintă, deocamdată, o amenințare fatală pentru puterea lui Putin, în condițiile în care Kremlinul dispune în continuare de resurse economice și de un aparat represiv suficient de puternic pentru a continua războiul și a înăbuși mugurii vreunei revolte interne.

În acest context, publicația consideră că o intensificare a represiunii împotriva presupusilor ”dușmani interni” este, de asemenea, posibilă. Scopul nu ar fi neapărat eliminarea unei amenințări reale la adresa regimului, ci demonstrarea forței și evitarea apariției percepției de slăbiciune.

Semnalul Washington-ului, interpretat ca slăbiciune

Un episod care ar fi contribuit la calculul lui Putin este vizita la Moscova, pe 25 august, a directorului CIA, John Ratcliffe.

Potrivit The Economist, nu este clar dacă acesta a venit pentru a-l avertiza pe Putin să nu atace țări NATO sau pentru a-i prezenta o evaluare negativă a perspectivelor Rusiei și a-l convinge să negocieze.

Surse apropiate Kremlinului susțin însă că Putin ar fi interpretat vizita drept un semn de slăbiciune a Statelor Unite.

Această interpretare ar avea un precedent: în noiembrie 2021, directorul CIA de atunci, William Burns, a mers la Moscova pentru a-l avertiza pe Putin împotriva unei invazii a Ucrainei. Trei luni mai târziu, Rusia a declanșat invazia la scară largă împotriva Ucrainei.

Scenariile sunt diverse, însă un singur lucru este cert: nimeni nu poate ști cu certitudine ce gândește Putin.

Concluzia publicației britanice este că, indiferent de forma concretă pe care o va lua, o nouă escaladare nu ar rezolva problemele Rusiei, ci ar putea amplifica suferința populației și instabilitatea atât în interiorul țării, cât și în afara ei.