Houthi atacă Arabia Saudită. Petrolul trece de 100 de $, crește riscul unei crize energetice regionale

În ultimele 24 de ore, rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au lansat un val de atacuri asupra sudului Arabiei Saudite. 73 de persoane au fost rănite, iar operațiunile la mai multe instalații energetice au fost suspendate temporar, potrivit agenției de presă Associated Press (AP). În acest context tot mai tensionat, țițeiul Brent se apropie din nou de pragul de 100 de dolari pe baril, în timp ce piețele se tem că extinderea conflictului din Golf ar putea transforma o primă de risc geopolitic într-o problemă reală de aprovizionare.

Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat marți într-o nouă fază de escaladare, după ce rebelii Houthi din Yemen au lansat un val de atacuri asupra unor orașe și instalații energetice din sudul Arabiei Saudite. Autoritățile saudite au anunțat că 73 de persoane au fost rănite, iar atacurile au provocat incendii și oprirea temporară a unor operațiuni la instalații din sectorul energetic.

Atacurile au vizat, potrivit autorităților saudite, obiective civile și economice din Abha, Jazan, Najran și Khamis Mushait. Printre infrastructurile afectate s-a numărat și o importantă rafinărie petrolieră din Jazan, situată în apropierea frontierei cu Yemenul.

Rebelii Houthi, susținuți de Iran, au revendicat atacurile și au prezentat operațiunea drept o ripostă la ofensiva forțelor sprijinite de Arabia Saudită în Yemen.

Ministerul saudit al Energiei a confirmat că mai multe instalații din sudul țării au fost lovite și că incendiile izbucnite la fața locului au determinat oprirea temporară a unor operațiuni. Riadul a promis un răspuns militar, calificând atacurile drept o escaladare gravă, transmite The Times of Israel.

Petrolul reacționează imediat

Prima reacție a apărut deja pe piețele petroliere: contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu peste 2%, până în jurul valorii de 99 de dolari pe baril, după ce în cursul sesiunii au atins 99,22 dolari, cel mai ridicat nivel din 24 iulie.

Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 3,2%, până la 94,41 dolari pe baril, notează agenția Reuters.

Mișcarea reflectă două riscuri simultane. Primul este unul fizic, în condițiile în care atacurile au afectat efectiv infrastructura energetică saudită. Al doilea este riscul geopolitic, într-o regiune în care transporturile petroliere sunt deja perturbate de confruntarea dintre Iran și Statele Unite și blocarea strâmtorii Ormuz.

Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazul lichefiat consumate la nivel mondial, funcționează deja sub presiune, iar traficul maritim a coborât mult sub nivelurile obișnuite. Reuters relatează că în ultimele zece zile au trecut prin strâmtoare, în medie, doar aproximativ zece nave de marfă pe zi, cel mai redus nivel din luna mai.

De la ”primă de risc” la deficit efectiv de țiței în piață

Pentru moment, saltul cotațiilor nu înseamnă neapărat că piața mondială a rămas fără petrol, o parte importantă a creșterii reprezentând, în continuare, o așa-zisă primă de risc geopolitic: traderii plătesc mai mult pentru protecția împotriva unei eventuale întreruperi viitoare a aprovizionării.

Totuși, situația devine mult mai problematică dacă atacurile se transformă într-o campanie susținută împotriva infrastructurii energetice saudite sau dacă războiul se extinde simultan asupra rutelor maritime din Marea Roșie, Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz.

În acest scenariu, Arabia Saudită ar avea dificultăți în a-și extrage petrolul, dar și în a-l rafina și transporta mai departe către clienții săi. Pentru piața globală, o astfel de desfășurare a evenimentelor ar transforma criza de încredere în rutele maritime într-o criză reală și efectivă de petrol și produse petroliere.

De altfel, Goldman Sachs și-a majorat deja prognoza pentru decembrie 2026 cu 5 dolari, la 85 de dolari/baril pentru Brent și 80 de dolari pentru WTI, presupunând că perturbările transporturilor din Orientul Mijlociu vor continua și în 2027. Banca americană estimează însă că, într-un scenariu sever în care producția petrolieră a Golfului ar rămâne cu 4 milioane de barili pe zi sub nivelul de dinaintea războiului, Brentul ar putea depăși 120 de dolari.

OPEC+ are mai puțin spațiu de manevră

Criza pune și mai multă presiune asupra OPEC+. Organizația și aliații săi au decis să mențină neschimbată politica de producție pentru octombrie, după ce în august conveniseră o majorare a producției pentru septembrie și finalizaseră o parte importantă din revenirea treptată a reducerilor de producție.

Problema cu care se confruntă OPEC+ este aceea că forța sa de a compensa rapid o eventuală pierdere a producției din Golf este mai redusă decât în trecut. Războiul a făcut ca mai mulți producători să pompeze sub nivelurile stabilite prin cote, iar capacitatea efectiv disponibilă pentru a înlocui barilii pierduți este mai limitată.

Dacă atacurile asupra Arabiei Saudite se repetă, piețele vor începe să evalueze nu doar probabilitatea unei întreruperi, ci și cât timp ar putea dura restabilirea producției la nivelurile anterioare, fapt care ar putea menține prețurile ridicate chiar și în zilele în care nu are loc un nou atac.

Actorul imprevizibil din schema de putere a Orientului Mijlociu

Dincolo de petrol, atacurile schimbă și calculul strategic al actorilor regionali, în condițiile în care rebelii Houthi demonstrează acum cu fapte concrete că, în pofida superiorității militare saudite, au în continuare capacitatea de a lovi infrastructura economică a uneia dintre cele mai importante puteri petroliere ale lumii. Pentru Iran, susținerea rebelilor este un instrument de presiune indirectă asupra Arabiei Saudite și asupra Statelor Unite, fără ca Teheranul să fie nevoit să își asume direct fiecare atac.

Pentru Riad, problema devine însă mult mai dificilă decât simpla protejare a frontierei cu Yemenul: Arabia Saudită trebuie să apere simultan infrastructura petrolieră, rutele maritime și obiectivele urbane, într-un moment în care este deja implicată într-o confruntare regională mai largă.

Reaprinderea războiului din Yemen este, la rândul său, importantă. Conflictul care a început în 2014 intrase într-o perioadă de relativă acalmie după armistițiul din 2022, însă luptele s-au intensificat din nou în ultimele săptămâni. Forțele guvernamentale sprijinite de Arabia Saudită au revendicat progrese în mai multe provincii, iar rebelii Houthi au răspuns prin atacuri asupra infrastructurii saudite și a traficului petrolier din Marea Roșie.

În acest context, Marea Roșie și Golful Persic încep să fie tratate de piețe ca părți ale aceluiași risc strategic: dacă una dintre principalele rute este blocată, presiunea se transferă asupra celeilalte.

Ce urmează pentru piața petrolului?

În următoarele săptămâni, trei variabile vor fi decisive, potrivit unei analize publicate de agenția de presă Reuters, în urma atacurilor Houthi din primele ore ale zilei de marți.

Prima este amploarea pagubelor din Arabia Saudită și viteza cu care instalațiile afectate pot reveni la capacitate normală. Dacă întreruperile se dovedesc scurte, țițeiul Brent poate coborî din nou sub 90 de dolari, pe măsură ce prima de risc dispare.

A doua este evoluția traficului prin Strâmtoarea Ormuz: o reducere suplimentară a transporturilor ar transforma problema dintr-o criză regională într-un șoc global de ofertă.

A treia este reacția Iranului și a Statelor Unite. Teheranul a avertizat că infrastructura energetică din Golf, inclusiv interesele americane din sectorul petrolului și gazelor, este vulnerabilă. Or, orice atac direct asupra infrastructurii petroliere dintr-o țară importantă producătoare ar schimba radical calculele pieței.