Măsuri după rezultatele PISA Ministrul Educației analizează datele și anunță schimbări ”în curând”

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a anunțat, într-o lungă postare pe pagina sa de Facebook, o serie de măsuri pe termen scurt și mediu pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor, după publicarea rezultatelor PISA 2025. Printre acestea se numără introducerea unor activități remediale săptămânale la matematică și limba și literatura română pentru elevii cu rezultate slabe, precum și schimbarea modului în care sunt organizate programele ”Școala altfel” și ”Săptămâna verde”.

Dimian susține că, înainte de lansarea unor noi reforme, este necesară o analiză lucidă a măsurilor adoptate în ultimii ani și a rezultatelor pe care acestea le-au produs.

”Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”,

afirmă ministrul, într-o amplă postare dedicată rezultatelor PISA 2025.

El precizează că va reveni în cursul săptămânii cu detalii despre ceea ce s-a făcut deja în 2026 pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor și despre măsurile pe care le consideră necesare pe termen scurt și mediu.

Activități remediale săptămânale pentru elevii cu rezultate slabe

Una dintre măsurile anunțate explicit vizează elevii care au rezultate scăzute la școală. Ministrul spune că toți elevii cu medii sub 7, sau cu calificative echivalente, ar trebui să participe la activități remediale săptămânale la matematică și limba și literatura română.

Măsura ar urma să fie detaliată în planul de acțiuni pe care ministrul promite să îl prezinte în perioada următoare.

Dimian consideră că principala problemă evidențiată de rezultatele PISA este nivelul redus al competențelor de bază. În opinia sa, aproximativ jumătate dintre elevii de gimnaziu nu ating standardul minimal de cunoștințe și competențe stabilit pentru finalul acestui nivel de învățământ.

”Școala altfel” și ”Săptămâna verde”, transformate în perioade cu activități didactice

O altă schimbare propusă de ministru privește programele ”Școala altfel” și ”Săptămâna verde”.

Dimian spune că, pentru o perioadă, cele două programe ar trebui să se desfășoare ”după același program ca și celelalte săptămâni de școală”. Diferența ar urma să fie dată de tipul activităților desfășurate: acestea ar trebui să aibă un caracter remedial și aplicativ și să includă probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului.

Ministrul nu propune, în această etapă, creșterea numărului total de ore sau de săptămâni de școală, deși subliniază că România are mai puține ore de instruire obligatorie decât media statelor OCDE.

Programele școlare și Evaluarea Națională, revizuite

Deși nu prezintă încă un plan detaliat, Dimian susține și necesitatea revizuirii programelor școlare de gimnaziu și a Evaluării Naționale.

El atrage atenția că rezultatele PISA și cele de la Evaluarea Națională arată o problemă mai profundă: o proporție foarte mare a elevilor ajunge la finalul gimnaziului fără să stăpânească suficient cunoștințele și competențele de bază.

Ministrul respinge însă ideea unei concluzii simpliste potrivit căreia programa și Evaluarea Națională ar măsura competențe complet diferite de cele evaluate prin PISA. El susține că cele două evaluări au obiective și metodologii diferite, dar că apropierea rezultatelor indică necesitatea unor schimbări.

Mai mult sprijin pentru școlile cu risc de abandon

O altă direcție indicată de ministru este reducerea diferențelor dintre școlile din mediul rural și cele din mediul urban.

Dimian amintește că, la începutul anului, au fost crescuți coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, cu scopul reducerii dezechilibrelor de finanțare și al echilibrării încadrării în buget.

El menționează, de asemenea, Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), atât pentru învățământul gimnazial, cât și programul destinat învățământului primar, lansat în această perioadă. Potrivit ministrului, programele vizează în special școlile cu risc ridicat de abandon.

Dimian atrage însă atenția că diferența foarte mare dintre rezultatele elevilor din liceele rurale și cele urbane în PISA nu poate fi pusă pur și simplu pe seama calității educației din mediul rural. În cazul majorității elevilor testați, categoria ”rural” sau ”urban” se referă la localizarea liceului în care aceștia învățau la momentul testării, după selecția produsă prin Evaluarea Națională și repartizarea computerizată.

Ministrul invocă și efectele inteligenței artificiale și ale utilizării excesive a ecranelor

În analiza sa, ministrul identifică și factori care depășesc organizarea sistemului de educație. Dimian vorbește despre efectele inteligenței artificiale, ale rețelelor sociale și ale timpului petrecut în fața ecranelor asupra modului în care elevii învață și gândesc.

El folosește expresia ”virus cognitiv” pentru a descrie acest fenomen și spune că schimbarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției reprezintă probleme care trebuie luate în calcul.

”Nu avem nevoie de o soluție miraculoasă”

Ministrul afirmă că nu pretinde că are o soluție unică pentru problemele educației și insistă asupra nevoii ca măsurile să fie construite cu implicarea profesorilor, părinților și comunităților.

”Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate”,

spune Dimian.

El susține că România poate recupera decalajele față de alte sisteme educaționale dacă măsurile sunt aplicate ”cu răbdare și consecvență”, dar avertizează că rezultatele slabe de la PISA nu trebuie nici minimalizate, nici transformate într-un pretext pentru lansarea pripită a unor noi reforme.