Statele membre UE pun sub semnul întrebării bugetul de 2.000 de miliarde de euro propus de CE

Negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 intră într-o etapă critică, iar reducerea cheltuielilor devine tot mai probabilă. Un document diplomatic pregătit de președinția irlandeză a Consiliului UE arată că diferențele dintre statele membre pun sub semnul întrebării nivelul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, scrie Euractiv.

Miza este importantă pentru România, care susține menținerea unor finanțări consistente pentru politica de coeziune și agricultură, în timp ce Germania, Olanda și Suedia cer limitarea dimensiunii bugetului.

Ambasadorii celor 27 de state membre urmează să discute miercuri structura viitorului Cadru Financiar Multianual. Statele sunt reticente să își majoreze contribuțiile la bugetul comun și nu există încă un acord privind noile surse de venit propuse de Comisie.

În acest context, președinția irlandeză a Consiliului UE avertizează că este necesară o reevaluare a nivelului de cheltuieli. Documentul, citat de Euractiv, indică astfel posibilitatea unor reduceri față de propunerea inițială a Comisiei.

România vrea protejarea fondurilor pentru coeziune și agricultură

Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru 2028-2034, echivalentul a aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE.

Germania, Olanda și Suedia consideră că anvelopa este prea mare, în condițiile în care Uniunea trebuie să aloce mai multe fonduri pentru apărare, competitivitate și tehnologii strategice. Reducerile ar putea afecta în special politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea.

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut reducerea cheltuielilor, argumentând că bugetul UE trebuie adaptat noilor priorități ale Uniunii.

De cealaltă parte, Italia, Polonia și Spania se opun unor reduceri importante pentru agricultură și regiunile mai puțin dezvoltate.

România susține, la rândul său, un buget ambițios și menținerea finanțărilor pentru coeziune și agricultură. Fondurile de coeziune sunt utilizate pentru proiecte de infrastructură, transport și dezvoltare regională, în timp ce Politica Agricolă Comună reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru fermieri.

O variantă de compromis discutată anterior prevedea deja reducerea bugetului cu aproximativ 33 de miliarde de euro, respectiv circa 2% față de propunerea Comisiei. Nici această variantă nu a fost considerată suficientă de unele state.

Problema este complicată și de lipsa unui acord privind veniturile. Guvernele nu vor, în general, să crească semnificativ contribuțiile naționale, iar noile „resurse proprii” propuse de Bruxelles nu beneficiază de sprijin unanim.

Printre variante se află venituri din certificatele de emisii de carbon, mecanisme legate de deșeurile electronice, veniturile generate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și contribuții suplimentare din partea companiilor.

Parlamentul European susține o poziție diferită și cere un buget mai mare, astfel încât noile priorități să poată fi finanțate fără reducerea agriculturii și coeziunii.

Acordul final va trebui să fie aprobat atât de statele membre, cât și de Parlamentul European.

Președintele Consiliului European, António Costa, discută în această perioadă cu liderii europeni pentru a identifica pozițiile statelor înaintea etapelor decisive ale negocierilor. Un nou document de negociere este așteptat înaintea reuniunii liderilor UE din octombrie, iar obiectivul este ajungerea la un acord până la sfârșitul anului.