Țările din UE ce semnează acorduri comerciale bilaterale cu China încalcă regulile uniunii
Cincisprezece state membre ale UE au încălcat regulile uniunii prin semnarea de acorduri comerciale bilaterale cu China ca parte a a inițiativei “Noul drum al mătăsii”, potrivit unui raport publicat de Curtea Europeană de Conturi (CEC) și citat de Euractiv.com.
Auditorii au studiat domeniul de aplicare al investițiilor chinezești în UE, identificând „riscurile multiple”, atât de natură politică, cât și economică, atrăgând în același timp atenția asupra modului în care statele membre au încălcat în mod sistematic normele UE prin ocolirea Comisiei Europene înainte de a semna acorduri comerciale cu China.
Pe o bază bilaterală, China a încheiat 15 acorduri cu state membre ale UE ca parte a inițiativei “Noul drum al mătăsii”, un plan de dezvoltare ce implică infrastructură și investiții care se întind în peste 80 de țări din Europa, Asia și Africa.
Printre țările ce au semnat astfel de acorduri se află Italia, Grecia, Estonia și Croația.
După consultarea Comisiei Europene ca parte a analizei Curții, CEC a constatat că executivul UE nu a fost consultat înainte de încheierea vreunui acord, încălcând astfel o decizie a Consiliului din 1974, conform căreia statele din UE trebuie să informeze Comisia cu privire la „acorduri de cooperare”, referitoare la parteneriate economice sau industriale cu țări terțe.
Vorbind reporterilor înainte de publicarea raportului, auditorul principal Annemie Turtelboom a remarcat modul în care UE ar trebui să adopte o abordare unitară în relațiile sale cu a doua cea mai mare economie din lume.
„Ceea ce vedem în raportul nostru este <dezbină și stăpânește> în cadrul Uniunii Europene, a spus ea. „Asta vedem tot timpul. Avem nevoie de 27 de jucători care să formeze o singură echipă. ”
O altă frustrare a auditorilor, a spus Turtelboom, a fost deficitul de informații și date disponibile publicului privind investițiile chineze în UE.
„Nu există un inventar public al proiectelor oficiale din <Noul drum al mătăsii> și nici nu există un inventar privind contribuțiile statelor membre la instituțiile financiare implicate în <Noul drum al mătăsii>”, a spus ea.
„Nu există o analiză cuprinzătoare a riscurilor și acest lucru ne conduce către întrebarea dacă UE merge în orb spre China. Cu siguranță, se pare că navigăm fără busolă, deoarece nu am găsit nicio analiză cuprinzătoare a riscurilor și oportunităților pentru UE în legătură cu strategia de investiții a Chinei “.
În consecință, CEC dorește să vadă o creștere substanțială a transparenței cu privire la informațiile puse la dispoziție în legătură cu investițiile Chinei în Europa.
“Fără o imagine exactă a situației actuale, probleme mari, cum ar fi lipsa reciprocității sau lipsa unor condiții de concurență echitabile între industriile europene și omologii lor chinezi, nu pot fi abordate în mod corespunzător”, a spus Turtelboom.
O altă problemă detaliată în raport a fost presupusa finanțare din partea UE a proiectelor din cadrul “Noului drum al mătăsii”. CEC afirmă că, în 2017, Comisia a alocat 357 de milioane de euro din fonduri de coeziune pentru a acoperi 85% din costul podului Pelješac din Croația. Autoritățile croate au atribuit apoi acest contract unui consorțiu chinez condus de SOE China Road and Bridge Corporation.
„Acest pod a fost finanțat din fondurile de coeziune ale UE, dar este evidențiat ca făcând parte din inițiativa “Noului drum al mătăsii”, a menționat Turtelboom.
În plus, furnizarea de echipamente de telecomunicații chineze către piața europeană este, de asemenea, menționată în raport, statele membre adoptând poziții divergente în ceea ce privește cooperarea lor cu China pe implementarea tehnologiei 5G.
Țările aliniate politic cu Statele Unite au adoptat o abordare ostilă în a lucra cu China pe 5G, inclusiv Republica Cehă, Letonia, Estonia, Polonia și România, în timp ce alte națiuni, precum Germania și Belgia, au fost prudente, dar nu în mod explicit ostile. Ca parte a „setului de instrumente 5G” al Comisiei, publicat în ianuarie și care are sprijinul unanim al tuturor statelor membre ale UE, executivul a evidențiat o serie de recomandări neobligatorii care includ îmbunătățirea standardelor de securitate.
Acestea au inclus stabilirea profilurilor de risc ale furnizorilor pe baza unui set convenit de criterii, pe lângă adoptarea unei abordări cu mai mulți furnizori. Cu toate acestea, raportul a subliniat că „o amenințare specială provine din inițiativele cibernetice ofensive ale țărilor non-UE”, o referință voalată la Huawei.
Comisia caută o abordare mai armonizată a tehnologiei 5G în Europa, având în vedere obiectivele actuale în domeniu, care includ lansarea serviciilor 5G în toate statele membre ale UE până cel târziu la sfârșitul anului 2020, precum și o „acumulare rapidă”care va asigura o „acoperire neîntreruptă a 5G în zonele urbane și de-a lungul căilor principale de transport până în 2025”, așa cum este subliniat în Planul de acțiune 5G pentru Europa.
Conform unui document de lucru ce cuprinde concluziile Consiliului European, liderii UE sunt pregătiți să cadă de acord asupra „implementării rapide” a tehnologiilor 5G în Europa, înainte de sfârșitul anului, precum și a „restricțiilor relevante” aplicate furnizorilor cu un grad ridicat de risc.
Summitul Consiliului European va avea loc în perioada 24-25 septembrie, în timp ce summit-ul UE-China este programat este programat pentru 14 septembrie.









