Scandal la Atena: celebra ambasadoare SUA ar fi cerut 100.000 $ unui donator pentru “intervenții”

Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, ar fi cerut unui important donator republican să îi plătească o datorie de 100.000 de dolari către American Express. În schimb, ar fi promis că își va folosi relațiile din administrația Trump pentru a-l ajuta cu probleme fiscale și juridice. Informațiile provin dintr-o investigație The Wall Street Journal, care spune că a analizat sute de mesaje, e-mailuri și documente.

Guilfoyle este fostă prezentatoare Fox News și a fost logodnica lui Donald Trump Jr. A fost nominalizată ambasador în Grecia în decembrie 2024 și confirmată de Senat după o audiere în iulie 2025. Numele ei apare de mai multe ori în ultimele săptămâni în presa americană și europeană, inclusiv într-un episod celebru care a stârnit reacții la București.

Cererea de bani

Potrivit WSJ, cererea a fost făcută pe 3 iulie 2025, cu șase zile înainte de audierea din Senat. Donatorul este Eric Deters, fost avocat și candidat republican din Kentucky, în vârstă de 63 de ani, care a finanțat de-a lungul timpului evenimente și campanii legate de familia Trump. Guilfoyle i-ar fi cerut prin Signal să transfere suma direct către American Express, în aceeași zi. I-ar fi spus că plata nu ar lăsa urme vizibile și i-ar fi trimis instrucțiunile necesare.

Deters a refuzat, spunând că o asemenea cheltuială i-ar pune căsnicia în pericol. El afirmă că Guilfoyle îi promisese sprijin necondiționat în relația cu administrația dacă plătea, dar că intervențiile ei nu au avut niciun rezultat concret.

Relația financiară dintre cei doi

Deters susține că a plătit-o pe Guilfoyle cu aproximativ 300.000 de dolari pentru apariții la evenimentele sale politice Freedom Fest, organizate în Kentucky din 2020. Mai spune că a dat 200.000 de dolari lui Donald Trump Jr. și 100.000 de dolari lui Eric Trump pentru apariții similare. În 2022, a donat 125.000 de dolari unui comitet politic care îl susținea pe Donald Trump.

După alegerile din noiembrie 2024, Deters i-ar fi cerut ajutorul în mai multe probleme:

IRS: o anchetă fiscală legată de deduceri declarate în 2020, pe care el o consideră motivată politic. Guilfoyle i-ar fi transmis directorului IRS, Billy Long, o scrisoare redactată de Deters.

Justiție și FBI: extrădarea din Pakistan a medicului Abubakar Atiq Durrani, acuzat de intervenții chirurgicale inutile, și o anchetă împotriva asigurătorului MedPro Group, cu care Deters se afla în litigiu. Un purtător de cuvânt al FBI a negat că Guilfoyle ar fi făcut demersuri pe lângă directorul Kash Patel.

Tucker Carlson: Deters i-ar fi promis un milion de dolari dacă îi obținea un interviu cu fostul prezentator Fox News. Interviul nu a avut loc, iar Carlson a declarat pentru WSJ că nu auzise de Deters și că Guilfoyle nu influențează alegerea invitaților săi.

Grija de a nu lăsa urme scrise

După nominalizarea ca ambasador, Guilfoyle ar fi cerut repetat ca discuțiile despre bani să nu fie consemnate în scris. În ianuarie 2025, l-ar fi avertizat pe Deters că astfel de mesaje i-ar putea periclita numirea. În iunie, ar fi cerut ca discuțiile să continue doar pe Signal. În aceeași perioadă, Deters a redactat o scrisoare prin care firma sa recunoștea o datorie de 50.000 de dolari către ea pentru consultanță anterioară funcției diplomatice. El spune că documentul a fost cerut chiar de Guilfoyle.

Solicitările ar fi venit pe fondul unor dificultăți de lichiditate. În februarie 2025, Guilfoyle declarase venituri de aproape 800.000 de dolari din podcasturi și participații evaluate la milioane de dolari. Avea însă și datorii, între care un credit ipotecar de până la 5 milioane de dolari și un împrumut pentru o ambarcațiune. Încercase să vândă cu 30 de milioane de dolari proprietatea din Florida cumpărată împreună cu Donald Trump Jr. și nu găsise cumpărător. Ulterior, Trump Jr. i-a cumpărat participația pentru 7,6 milioane de dolari.

Reacțiile

Avocatul Jesse Binnall a contestat autenticitatea mesajelor, fără să spună ce documente consideră false. El susține că Guilfoyle avea de recuperat bani pentru participarea la evenimente politice și pentru cheltuieli de deplasare. Deters neagă că ar fi avut vreo datorie față de ea. Ambasada SUA a transmis că Guilfoyle a fost verificată de comisia competentă a Senatului, a fost confirmată și își exercită atribuțiile cu integritate.

Secretarul de stat Marco Rubio a lăudat public activitatea ei la o conferință de presă la Atena, spunând că ambasada funcționează bine și că ea reprezintă eficient interesele SUA. Între timp, democrați din comisiile de politică externă ale Congresului au cerut Departamentului de Stat să îi examineze conduita. Cererea vine după o investigație anterioară privind promovarea unei companii grecești al cărei lobbyist ar fi însoțit-o la întâlniri oficiale în Balcani.

Episodul care vizează România

Tot WSJ a relatat, la sfârșitul lunii septembrie, că la o cină oficială la Atena Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. Referindu-se la căderea iminentă a guvernului român, ea ar fi spus că SUA pot face asta oricărei țări, inclusiv Greciei. Papastavrou i-ar fi răspuns că Washingtonul nu poate înlocui un guvern ales de popor. Ministrul grec și purtătorul de cuvânt al guvernului elen au respins relatarea, iar avocatul ambasadoarei a contestat descrierea schimbului de replici.

Informația a generat reacții la București, unde s-au făcut speculații despre o întâlnire din 31 martie, la care au participat Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan, Florin Vlădică, Adrian Thiess și Kimberly Guilfoyle.

Ce nu s-a stabilit

Informațiile publicate nu arată că Guilfoyle ar fi primit cei 100.000 de dolari sau că instituțiile federale ar fi intervenit efectiv în favoarea lui Deters. El însuși spune că nu a făcut plata și că demersurile ambasadoarei nu i-au adus rezultatele promise. Ancheta ridică însă întrebări despre folosirea accesului privilegiat la administrație pentru beneficii private și despre posibile conflicte de interese în cazul unui oficial diplomatic de rang înalt.