Cât poate opri ANAF din salariul unui român care are datorii? Ce spune Codul de procedură fiscală?
ANAF poate pune poprire pe conturile bancare ale românilor care au datorii la stat, însă nu poate lua orice sumă de bani. În 2026, legea stabilește limite clare pentru reținerea salariilor și pensiilor, iar anumite indemnizații și ajutoare sunt complet protejate. Iată ce bani poate executa Fiscul, ce sume trebuie să rămână neatinse și ce trebuie să știe cei care se trezesc cu conturile blocate, potrivit B1.
Ce bani poate lua ANAF din conturile bancare în 2026?
Potrivit articolului 236 din Codul de procedură fiscală, ANAF poate pune poprire pe sumele de bani în lei sau în valută, precum și pe alte disponibilități bănești care aparțin persoanei cu datorii.
Asta înseamnă că banii aflați într-un cont curent sau într-un cont de economii nu sunt automat protejați de executarea silită.
De exemplu, dacă o persoană are o datorie de 8.000 de lei la ANAF și deține 10.000 de lei într-un cont de economii, Fiscul poate recupera, în principiu, întreaga datorie din suma disponibilă. În acest caz, persoana ar rămâne cu 2.000 de lei, presupunând că nu există alte obligații sau cheltuieli de executare.
Un aspect important este că legea nu obligă ANAF să lase în cont o sumă minimă pentru cheltuielile zilnice, atunci când este vorba despre economii obișnuite care nu beneficiază de protecție legală. Lucrurile se schimbă însă atunci când banii provin din salarii, pensii sau anumite indemnizații.
Cât poate opri ANAF din salariul unui român care are datorii?
Pentru persoanele care obțin venituri din salarii, legislația stabilește limite clare privind sumele care pot fi reținute. Codul de procedură fiscală prevede că urmărirea veniturilor salariale și a pensiilor se realizează în condițiile stabilite de Codul de procedură civilă.
Astfel, pentru datorii fiscale obișnuite, poate fi reținută, de regulă, cel mult o treime din venitul lunar net. Să luăm exemplul unui angajat care câștigă lunar 6.000 de lei net și are datorii la ANAF.
În această situație, suma care poate fi reținută este, în mod obișnuit, de maximum 2.000 de lei pe lună. Diferența de 4.000 de lei trebuie să rămână la dispoziția angajatului, în ceea ce privește acel venit salarial.
Dacă există mai multe popriri asupra aceluiași venit, reținerile cumulate pot ajunge, în condițiile legii, până la jumătate din salariul net.
Ce se întâmplă dacă salariul este mai mic decât salariul minim pe economie?
Persoanele cu venituri reduse beneficiază de o protecție suplimentară. Potrivit Codului de procedură civilă, atunci când veniturile periodice sunt mai mici decât salariul minim net pe economie, acestea pot fi urmărite numai pentru partea care depășește jumătate din salariul minim net.
Această regulă este importantă pentru angajații cu venituri mici, deoarece limitează sumele care pot fi executate. De aceea, calculul unei popriri nu se face întotdeauna prin simpla aplicare a procentului de o treime. Contează atât valoarea venitului lunar, cât și natura acestuia și eventualele alte popriri existente.
Ce indemnizații și ajutoare nu poate lua ANAF pentru datorii?
Există și categorii de bani care beneficiază de o protecție mult mai puternică. Codul de procedură civilă stabilește că anumite venituri cu destinație specială nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
Printre acestea se numără:
- Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii;
- Ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav;
- Ajutoarele de maternitate;
- Ajutoarele acordate în caz de deces;
- Bursele de studii acordate de stat;
- Diurnele și alte indemnizații cu destinație specială, în condițiile legii.
În plus, Codul de procedură fiscală protejează de executarea silită prin poprire sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanțări acordate de instituții și organizații naționale ori internaționale pentru derularea unor programe sau proiecte.
Aceste prevederi sunt importante deoarece simpla existență a unei datorii la stat nu elimină protecția acordată prin lege anumitor categorii de venituri.
Poate ANAF să blocheze toți banii dacă salariul intră într-un cont poprit?
Una dintre cele mai frecvente situații problematice apare atunci când o persoană primește salariul într-un cont asupra căruia există deja o poprire. Într-un asemenea caz, trebuie făcută diferența între veniturile salariale, pentru care există limite legale de urmărire, și alte sume aflate în cont.
De exemplu, dacă titularul are 5.000 de lei proveniți din economii personale, acești bani nu devin protejați doar pentru că în același cont îi este virat și salariul.
În schimb, sumele provenite din venituri protejate trebuie tratate potrivit regimului lor legal. De aceea, proveniența banilor este esențială. Dacă banca blochează inclusiv sume care nu pot fi executate sau dacă reținerile depășesc limitele prevăzute de lege, titularul trebuie să solicite clarificarea situației.
Documentele care demonstrează proveniența banilor, precum adeverințele de salariu, extrasele de cont sau deciziile de acordare a unor indemnizații, pot fi necesare pentru deblocarea sumelor protejate.
După cât timp poate ANAF să pună poprire pe conturile bancare
Executarea silită fiscală nu începe, în mod obișnuit, direct cu blocarea conturilor. Potrivit Codului de procedură fiscală, procedura începe prin comunicarea unei somații către persoana care are datorii.
Din momentul comunicării, debitorul are la dispoziție 15 zile pentru a achita obligațiile restante sau pentru a beneficia, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, de o altă procedură care împiedică continuarea executării. Dacă datoria nu este stinsă și nu intervine o asemenea situație, ANAF poate continua executarea silită.
În cazul popririi bancare, organul fiscal transmite băncii o adresă de înființare a popririi și îl înștiințează și pe debitor. Banca are obligația să respecte măsura în condițiile legii, însă trebuie avute în vedere și limitele aplicabile veniturilor protejate.
Ce trebuie să faci dacă ANAF ți-a blocat bani care nu pot fi executați
Persoanele care constată că le-au fost blocate sume protejate de lege trebuie să acționeze rapid. Primul pas este verificarea motivului popririi și a sumelor afectate. Ulterior, titularul poate solicita explicații băncii și organului fiscal care a dispus executarea.
Este important să prezinte documente care demonstrează că banii provin din salarii, pensii, alocații sau alte venituri pentru care legislația stabilește limite ori interdicții de executare. Dacă măsura este nelegală, aceasta poate fi contestată prin procedurile prevăzute de lege, cu respectarea termenelor aplicabile.









