UE îl ia pe Musk în cătare: Europa pregătește o alianță continentală împotriva dominației Starlink

Autoritățile de la Bruxelles analizează un set de măsuri care ar putea favoriza companiile europene în atribuirea unor frecvențe strategice pentru comunicațiile prin satelit. În acest sens, patru mari companii de telecomunicații europene – Deutsche Telekom, Orange, Vodafone și Telefónica – ar putea forma un consorțiu pentru a contracara expansiunea globală a companiei lui Elon Musk, potrivit unei analize publicate de POLITICO.eu.

Uniunea Europeană încearcă să limiteze dominația Starlink pe piața globală a comunicațiilor prin satelit, încurajându-i pe marii operatori europeni de telecomunicații să își unească forțele pentru a obține acces la frecvențe radio strategice. Inițiativa vizează în special serviciile de conectivitate directă între sateliți și telefoanele mobile, un segment în care compania lui Elon Musk urmărește să își extindă prezența globală.

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut public această direcție în cadrul Summit-ului Internațional al Spațiului, organizat luna trecută la Paris. Liderul de la Élysée le-a cerut principalilor actori europeni să formeze o nouă ”alianță” pentru consolidarea capacităților satelitare ale continentului.

Mesajul său a confirmat o inițiativă negociată în culise, prin care Deutsche Telekom, Orange, Vodafone și Telefónica ar urma să colaboreze pentru a obține acces la frecvențe esențiale pentru dezvoltarea comunicațiilor mobile prin satelit.

Potrivit informațiilor obținute de POLITICO.eu din surse familiarizate cu dosarul, Comisia Europeană analizează o procedură de alocare care ar favoriza operatorii europeni, în contextul în care banda de frecvențe de 2 GHz destinată comunicațiilor prin satelit urmează să fie realocată în 2027.

Bruxelles-ul vrea să limiteze dominația unui singur jucător

Miniștrii telecomunicațiilor din statele membre ale UE se reunesc marți, la Limerick, în Irlanda, pentru a discuta o propunere legislativă care ar putea facilita accesul marilor operatori europeni la aceste frecvențe.

Demersul urmărește să consolideze capacitatea companiilor europene de a dezvolta servicii proprii de comunicații prin satelit și să împiedice concentrarea controlului asupra unei infrastructuri strategice în mâinile unor companii din afara Uniunii.

”Analizăm cu atenție inclusiv această posibilitate”,

a declarat Michaël Trabbia, un director executiv al grupului francez Orange, într-un interviu acordat POLITICO.

Acesta a subliniat că operatorul dorește să le poată oferi clienților săi servicii inovatoare, adăugând:

”Nu vrem să avem un singur jucător dominant.”

La rândul său, Angelika Winzig, negociatoarea principală a Parlamentului European pentru alocarea spectrului destinat comunicațiilor mobile prin satelit, a pledat pentru cooperarea companiilor europene.

Operatorii europeni ”ar trebui să se unească, ar trebui să aducă inovare, ar trebui să aducă investiții”, a afirmat aceasta, subliniind că există numeroase oportunități de dezvoltare pentru sector.

Michał Kobosko, membru al grupului centrist Renew, a susținut, de asemenea, necesitatea consolidării controlului european asupra infrastructurii satelitare.

”Cred că nu putem ceda controlul deplin asupra comunicațiilor prin satelit din Europa unor companii din afara Europei”,

a declarat acesta.

Mai mulți eurodeputați au propus amendamente la proiectul Comisiei Europene din luna mai, menite să ridice barierele pentru accesul companiilor non-europene la aceste frecvențe strategice.

Starlink vrea să conecteze telefoanele direct la sateliți

Miza disputei este reprezentată de serviciile de conectivitate directă între sateliți și dispozitive mobile, cunoscute drept direct-to-device. Acestea permit transmiterea semnalului către telefoane direct din spațiu, fără a depinde exclusiv de infrastructura terestră tradițională.

Starlink, rețeaua de sateliți operată de SpaceX, compania lui Elon Musk, urmărește să își consolideze poziția pe orbita joasă a Pământului, unde sateliții aflați la altitudini relativ mici pot furniza conexiuni cu latență redusă.

Obținerea frecvențelor vizate ar putea permite companiei să ofere servicii mobile fără să fie nevoită să încheie parteneriate cu operatorii locali de telecomunicații. Tocmai această perspectivă alimentează preocupările europene privind dependența tehnologică și controlul infrastructurii strategice.

Starlink și-a intensificat în ultimii doi ani activitățile de lobby la Bruxelles, organizând mai multe întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene și cu eurodeputații înaintea unor inițiative legislative care i-ar putea limita expansiunea.

Într-un document de patru pagini transmis anterior instituțiilor europene, compania a susținut că serviciile sale contribuie mai mult decât cele ale oricărui alt operator satelitar la obiectivele Comisiei Europene în materie de conectivitate.

Starlink a avertizat, de asemenea, că planul european ar putea genera ”probleme de interferență la nivel global, inclusiv pentru serviciile de urgență, precum cele din Ucraina”.

Crizele, o oportunitate pentru extinderea Starlink

Disputa nu se limitează la frecvențele radio, în condițiile în care, în ultimii ani, Starlink a devenit un furnizor important de conectivitate în situații de urgență, inclusiv în Ucraina, unde rețeaua sa a devenit o resursă importantă pentru menținerea comunicațiilor în timpul războiului.

Potrivit cercetătoarei Célestine Rabouam, de la Institutul Francez de Geopolitică (GEODE), intervențiile companiei în situații de criză fac parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a reputației și de obținere a sprijinului autorităților de reglementare.

”Este o strategie pe care o vedem absolut peste tot unde există crize umanitare sau legate de climă”,

a declarat Rabouam pentru POLITICO, explicând că Starlink se oferă să trimită terminale și să își activeze serviciile în orice zone apare câte o criză.

De pildă, în timpul incendiilor de vegetație care au afectat Franța în vara trecută, SpaceX a oferit sprijin în materie de comunicații echipelor de pompieri francezi care se luptau cu flăcările, la fel cum procedase și în Spania, cu câteva luni mai devreme. Autoritățile franceze au refuzat oferta, argumentând că incendiile nu provocaseră distrugeri extinse ale infrastructurii de telecomunicații.

În paralel, compania americană ar fi încercat să convingă autoritățile franceze că activarea, pentru prima dată în Franța, a serviciului Starlink Mobile ar fi utilă și necesară.

Operatorii francezi au reacționat subliniind că rețelele terestre trebuie să rămână prioritare, în timp ce comunicațiile prin satelit ar trebui să joace un rol complementar.

Într-un memorandum transmis oficialilor guvernamentali, aceștia au invocat inițiative europene precum Eutelsat și constelația IRIS², fără să menționeze compania lui Elon Musk.

”Poate că Starlink nu încearcă să facă în așa fel încât țările în care operează să devină dependente de companie, dar, oricum, încearcă să se facă indispensabilă. Și au atuuri în acest sens. În acest moment, sunt singurii capabili să se desfășoare atât de rapid și să se adapteze atât de ușor”,

a explicat Rabouam.

Miza economică și geopolitică pentru Europa

Competiția pentru frecvențele satelitare reflectă o preocupare mai amplă a Uniunii Europene: reducerea dependenței de furnizorii tehnologici din afara continentului într-un domeniu cu importanță tot mai mare pentru securitate, economie și comunicații de urgență.

O eventuală alianță între Deutsche Telekom, Orange, Vodafone și Telefónica ar putea consolida poziția industriei europene în cursa pentru conectivitatea mobilă prin satelit. Totuși, succesul inițiativei va depinde de forma finală a legislației europene, de condițiile de acces la frecvențe și de capacitatea companiilor de a dezvolta servicii competitive.

În ce privește compania Starlink, miza este menținerea avantajului într-o piață în care infrastructura spațială devine tot mai importantă.

La fel ca în multe alte rânduri, interesele europene și americane se ciocnesc, în condițiile în care UE nu poate să renunțe la obiectivul său potrivit căruia dezvoltarea comunicațiilor prin satelit nu trebuie să ducă la o dependență excesivă de un singur furnizor, ci să contribuie la consolidarea autonomiei tehnologice europene.