Tablou bugetar la 9 luni: Deficitul scade la 3,82% din PIB, investițiile cresc, dobânzile ne omoară

Deficitul bugetar al României a coborât la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026, de la 5,35% în perioada similară a anului trecut, ajungând la 78,52 miliarde de lei, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor.

Ajustarea are loc în condițiile creșterii veniturilor bugetare și ale investițiilor publice, dar presiunea cheltuielilor cu dobânzile și necesitatea continuării consolidării fiscale rămân provocări majore.

Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,8%, la 522,07 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, la 600,59 miliarde de lei.

Raportate la PIB, cheltuielile au scăzut de la 29,7% la 29,2%, iar veniturile au crescut de la 24,4% la 25,4%.

Investițiile publice au însumat 107,77 miliarde de lei, cu 25,17 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut. În schimb, cheltuielile cu dobânzile au urcat la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în perioada comparabilă din 2025.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut necesitatea continuării disciplinei bugetare și a prioritizării investițiilor, avertizând că ajustarea fiscală trebuie să continue și în 2027.

”Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilităţii, al investiţiilor prioritare şi al rezultatelor. Aceasta este şi miza reformei pe care o propun pentru programarea şi finanţarea investiţiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanţare şi să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie şi pentru cetăţeni”,

a spus Nazare, care ar urma să ocupe funcția de ministru de Finanțe și în viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă acesta va primi votul Parlamentului.

România are o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026.

O miză importantă o reprezintă și fondurile europene: România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar eventualele cheltuieli pentru proiecte care nu vor fi validate de Comisia Europeană ar putea rămâne în sarcina bugetului național.

În plan economic, reducerea deficitului poate susține încrederea investitorilor, însă riscurile fiscale nu au dispărut. Fitch a menținut în august ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă, invocând riscuri legate de instabilitatea politică și de implementarea reformelor. O decizie similară a luat și agenția Standard&Poor’s, la începutul lunii curente.

Comparativ cu primele nouă luni din 2025, deficitul s-a redus cu aproape 24 de miliarde de lei și cu 1,53 puncte procentuale din PIB. Evoluția reflectă o îmbunătățire a execuției bugetare, însă rezultatul final va depinde de cheltuielile din ultimul trimestru, de atragerea fondurilor europene și de menținerea măsurilor de consolidare fiscală în anul următor.