Adrian Negrescu spune că repornirea reactorului 2 de la Cernavodă nu rezolvă deficitul de energie

Reactorul 2 de la Cernavodă va aduce un plus important în sistemul energetic, dar repornirea lui nu va acoperi singură necesarul României, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. În emisiunea „Totul despre bani”, de la DCNews TV, acesta a estimat că cererea ar putea urca spre 7.000 MW în orele de seară, când producția fotovoltaică scade.

Nuclearelectrica a anunțat că a început manevrele de repornire a Unității 2 pe 9 noiembrie. Sincronizarea cu Sistemul Energetic Național era estimată pentru 10 noiembrie, iar atingerea puterii nominale, pentru 11 noiembrie. Așadar, reactorul nu urma să furnizeze imediat întreaga putere, ci să reintre treptat în exploatare.

„Cei 650 de megawați aduși de către reactorul de la Cernavodă reprezintă un factor pozitiv, dar nu aduc primăvara din punct de vedere energetic în România”,

a spus Negrescu. El a atras atenția că, în timpul zilei, producția solară ajută la acoperirea consumului, în timp ce seara necesarul crește și sursele fotovoltaice nu mai contribuie.

Producția și consumul diferă de la o oră la alta

Datele Sistemului Energetic Național arată de ce contează momentul în care este făcută comparația. Luni, la ora 8:50, producția era de 5.863 MW, iar consumul ajunsese la 7.098 MW. Mai târziu, la 11:20, producția urcase la 5.877 MW, iar consumul coborâse la 6.222 MW. Aceste valori sunt instantanee și se modifică pe parcursul zilei, în funcție de cerere și de producția fiecărei surse.

În intervalul de la 11:20, energia fotovoltaică asigura aproape 2.000 MW, potrivit datelor Transelectrica. În orele de seară, când producția solară se reduce, sistemul trebuie să se bazeze mai mult pe celelalte surse disponibile și pe importuri, dacă producția internă nu acoperă cererea. Estimarea lui Negrescu privind un consum de aproximativ 7.000 MW seara trebuie privită în acest context.

Reactorul 2 a fost oprit în august, pe fondul debitului scăzut al Dunării, iar Unitatea 1 a fost deconectată la sfârșitul lunii iulie. Unitatea 1 a fost reconectată la sistem în 6 noiembrie și se afla încă în proces de creștere a puterii. Nuclearelectrica a transmis că, odată ce ambele unități vor funcționa, centrala de la Cernavodă va putea acoperi aproximativ 20% din necesarul de energie al României.

Când s-ar putea reduce importurile

Negrescu consideră că situația s-ar putea îmbunătăți începând de anul viitor, pe măsură ce cresc producția nucleară și capacitățile noi de generare. El a indicat funcționarea ambelor reactoare de la Cernavodă, centrala de la Mintia și proiecte solare, între care parcul de la Ogrezeni.

Analistul a avansat și perspectiva ca România să ajungă, din a doua parte a anului viitor, într-o poziție mai bună atât la energia electrică, cât și la gaze, odată cu începerea producției din Marea Neagră. Acestea sunt însă prognozele sale: calendarul și nivelul producției depind de punerea în funcțiune a proiectelor și de evoluția consumului.

Negrescu a avertizat că o producție mai mare nu garantează automat facturi mai mici. În opinia sa, prețurile vor depinde și de taxele aplicate energiei și gazelor, precum și de modul în care statul stabilește regulile pentru piață. El a susținut că prețurile ridicate la energie afectează competitivitatea companiilor și pot descuraja investițiile.

Repornirea reactorului 2 adaugă, așadar, capacitate sistemului și poate reduce presiunea asupra importurilor după ce unitatea ajunge la putere nominală. Dar efectul va depinde de ritmul de creștere a producției, de consumul din orele de vârf și de disponibilitatea celorlalte surse de energie.