Ungurii amenință cu moțiune de cenzură dacă guvernul demarează reforma administrativ-teritorială

UDMR amenință cu declanșarea unei crize politice dacă Guvernul va încerca să adopte reforma administrativ-teritorială prin angajarea răspunderii în Parlament. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a avertizat, miercuri, 11 noiembrie, în direct pe B1 TV, că formațiunea este pregătită să folosească toate instrumentele parlamentare pentru a bloca proiectul, inclusiv inițierea unei moțiuni de cenzură, dacă va găsi susținere politică.

Declarațiile au fost făcute în emisiunea, pe fondul controverselor provocate de planurile PSD privind comasarea localităților și eventuala reorganizare a județelor.

Liderul deputaților UDMR acuză că reforma este pregătită fără o analiză serioasă și avertizează că modificarea granițelor administrative ar putea afecta grav comunitatea maghiară din România.

Csoma Botond, avertisment pentru Guvern: „Vom uza de toate mijloacele parlamentare”

Întrebat dacă UDMR ar accepta adoptarea reformei prin angajarea răspunderii Guvernului, Csoma Botond a transmis un avertisment categoric.

„Dacă Guvernul va lua această decizie, să-și angajeze răspunderea pentru acest proiect, vom uza de toate mijloacele parlamentare să împiedicăm acest lucru”,

a declarat liderul deputaților UDMR, în exclusivitate pentru B1 TV.

Acesta a precizat că printre variantele luate în calcul se numără inclusiv inițierea unei moțiuni de cenzură, cu condiția identificării unor parteneri parlamentari care să susțină demersul.

„Pentru că nu se poate face o reformă administrativă prin asumarea răspunderii, fără o dezbatere în Parlament și fără un proces pregătitor, prin care ai un proiect bine elaborat”,

a explicat Csoma Botond.

Avertismentul vine în contextul în care PSD, prin liderul său Sorin Grindeanu, a propus ca Guvernul să își angajeze răspunderea pentru reorganizarea administrativ-teritorială.

Liderul UDMR acuză că reforma este făcută „după ureche”: „E o burtologie crasă”

Csoma Botond a criticat dur modul în care au fost prezentate public variantele reorganizării, susținând că pragurile de populație avansate de politicieni se schimbă de la o zi la alta.

„La prima vedere se pare că e o burtologie, pentru că se trezește unul, zice 1.500, se trezește altul, zice 3.000. După aia vine al treilea și zice 5.000. Și vorbește și despre orașele sub 10.000 de locuitori”,

a afirmat parlamentarul.

„Deci nu poți să iei în serios o asemenea inițiativă în condițiile în care se schimbă de la o zi la alta”,

a continuat acesta.

În opinia sa, criteriul numărului de locuitori nu poate constitui singura bază a unei reorganizări administrativ-teritoriale.

UDMR solicită luarea în considerare a particularităților istorice, geografice și etnice ale comunităților, precum și implicarea sociologilor, economiștilor și a altor specialiști în elaborarea proiectului.

„Deci e derizoriu, nu vă supărați. E ridicol. Nu se poate face așa ceva. Haideți să ne așezăm la masă, să discutăm, să invităm specialiști care se pricep la chestia asta și să facem o reformă adevărată”,

a declarat Csoma Botond.

UDMR avertizează că dispariția județelor Harghita și Covasna ar afecta comunitatea maghiară

Una dintre cele mai dure reacții ale liderului deputaților UDMR a vizat scenariul unei reorganizări a județelor, prezentat în emisiunea B1 TV.

Întrebat despre posibilitatea ca județele Harghita și Covasna să fie absorbite în alte structuri administrativ-teritoriale, Csoma Botond a respins categoric o asemenea variantă.

„Absolut, nu putem fi de acord cu asemenea reformă, pentru că asta nu e o reformă. Este o acțiune îndreptată împotriva comunității maghiare”,

a declarat parlamentarul.

Acesta a susținut că o reorganizare care ar duce la dispariția zonelor administrative în care maghiarii reprezintă majoritatea populației ar avea, în opinia sa, consecințe grave pentru reprezentarea comunității.

„Nu ar afecta UDMR-ul, ar afecta comunitatea maghiară. E o distincție importantă”,

a insistat Csoma Botond.

Csoma Botond invocă tratatele internaționale și cere referendumuri locale

Un alt punct sensibil îl reprezintă obligațiile internaționale ale României privind protecția minorităților naționale.

Csoma Botond a invocat articolul 16 din Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, susținând că reorganizarea administrativă nu trebuie să afecteze ponderea etnică a comunităților și drepturile acestora.

Parlamentarul consideră că schimbarea limitelor administrativ-teritoriale trebuie precedată de consultarea cetățenilor afectați.

„Noi credem că, democratic și legal, dacă tu vrei să faci un referendum, nu poți să treci peste locuitorii acelor unități administrativ-teritoriale, peste voința lor. Și pentru a asculta acei oameni, avem nevoie de referendum”,

a explicat liderul deputaților UDMR.

Articolul 16 al Convenției interzice măsurile care modifică proporțiile populației din zonele locuite de minorități și urmăresc restrângerea drepturilor și libertăților protejate de tratat. Aplicarea sa la un anumit proiect de reorganizare necesită însă examinarea concretă a măsurilor propuse.

„Ajungem imediat în dictatură”. Critici la adresa ideii de a evita referendumurile

În intervenția de pe B1 TV, Csoma Botond a criticat și declarațiile politicienilor care susțin că legislația ar putea fi modificată pentru a permite reorganizarea fără organizarea referendumurilor locale.

Liderul UDMR a ironizat posibilitatea de a modifica succesiv legile pentru a accelera adoptarea reformei.

„Sigur, se poate da și ordonanță, se poate da și un decret regal”,

a afirmat acesta, înainte de a avertiza:

„Ajungem imediat în dictatură”.

Ce se întâmplă dacă este depusă o moțiune de cenzură

Potrivit articolului 114 din Constituție, Guvernul poate să își angajeze răspunderea în Parlament asupra unui proiect de lege.

În termen de trei zile de la prezentarea proiectului poate fi depusă o moțiune de cenzură. Dacă aceasta întrunește votul majorității deputaților și senatorilor, Guvernul este demis.

În absența unei moțiuni adoptate, proiectul de lege pentru care Executivul și-a angajat răspunderea este considerat adoptat, în condițiile prevăzute de Constituție.

Pentru inițierea unei moțiuni de cenzură sunt necesare semnăturile a cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor. Prin urmare, un asemenea demers al UDMR ar depinde de sprijinul altor formațiuni.

PSD analizează mai multe scenarii de reorganizare administrativă, inclusiv comasarea unor comune cu populație redusă și reevaluarea statutului orașelor care nu mai îndeplinesc criteriile demografice.

Europarlamentarul Dragoș Benea, responsabil de coordonarea reformei din partea social-democraților, a susținut că reorganizarea ar urma să vizeze structurile administrative, fără ca localitățile să își piardă identitatea.

Csoma Botond consideră însă că discuția nu trebuie redusă la numărul primăriilor care ar putea dispărea.

„Noi nu discutăm despre primării și consilieri locali. Când nu suntem de acord cu această abordare, nu vorbim despre primari și consilieri locali. Vorbim despre comunități și despre dăinuirea acestor comunități”,

a declarat parlamentarul la B1 TV.

Întrebat dacă au existat deja negocieri cu PSD pe această temă, reprezentantul UDMR a răspuns că nu au avut loc asemenea discuții.

Liderul deputaților UDMR a subliniat că formațiunea nu respinge în principiu modernizarea administrației, dar solicită un proiect elaborat pe baza unor criterii clare și a unei consultări reale.