Șeful FMI: Schimbările climatice, o amenințare profundă pentru creșterea economiei globală

Schimbările climatice reprezintă un pericol serios pentru creşterea economiei globale, a declarat luni şefa FMI, Kristalina Georgieva, care a cerut celor mai mari poluatori să cadă de acord asupra unul plafon pentru preţurile carbonului, transmite Reuters.

Directorul general al FMI a transmis la o reuniune a miniştrilor de Finanţe, pe tema schimbărilor climatice că ţările trebuie să se asigure că investițiile verzi sunt incluse în cheltuirea fondurilor de ajutor primite pe fondul pandemiei de Covid-19.

Procedând în acest fel, creşterea produsului intern brut global poate fi mai mare, în medie, cu 0,7 puncte procentuale, în primii 15 ani de redresare.

“Chiar dacă suntem în plină criză COVID, ar trebui să ne mobilizăm pentru a preveni criza climatică”, a declarat Georgieva într-o reuniune a miniștrilor de finanțe din 52 de țări care lucrează pentru a integra schimbările climatice în politicile lor economice.

Grupul, lansat în aprilie 2019 și condus de miniștrii de finanțe din Chile și Finlanda, s-a întâlnit luni, într-o discuție virtuală, pe marginea reuniunilor anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale.

China și Statele Unite, cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, nu fac parte din coaliție. Cumulate, emisiile acestor două state reprezintă 43% din emisiile mondiale.

„Dovezile sunt clare: schimbările climatice reprezintă o amenințare profundă pentru creștere și prosperitate. Este macro-critic. Iar politicile macroeconomice sunt esențiale în lupta împotriva schimbărilor climatice ”,

a mai spus directorul FMI.

Georgieva a declarat că cercetările FMI au arătat că instrumentele politice ar putea contribui la atingerea unor emisii nete de zero până în 2050, în pofida pandemiei, dar este imperativ ca țările să aloce o parte din cele 12 trilioane de dolari stimulilor fiscali către investiții verzi.

Prețul carbonului ar trebui să fie în centrul strategiei, a spus ea, adăugând: „Este esențial ca implementarea să se realizeze corect, inclusiv cu protejarea persoanelor și sectoarelor vulnerabile, pentru a asigura o tranziție justă”.

Exprimându-și îngrijorarea că actualul cadru de la Paris nu va furniza reducerea necesară de 25 până la 50% a emisiilor în următorul deceniu, Georgieva a cerut emițătorilor de top să adopte un nivel minim al prețului carbonului, care ar putea deschide calea către un consens global.