Raport BCR | Ritm mai lent de revenire economică. Banca menține estimarea scăderii PIB la 4,7%
Un raport de cercetare realizat de departamentul de cercetare al Băncii Comerciale Române (BCR) relevă un ritm mai scăzut al redresării economice a României decât fusese anticipat, în principal din cauza revenirii lente a sectorului manufacturier, dat fiind rolul periferic al României în lanțurile valorice europene, puterii reduse de negociere a exportatorilor români și a problemelor de competitivitate caracteristice sectoarelor cu intensitate ridicată a forței de muncă.

BCR mai atrage atenția că perspectiva pentru industria prelucrătoare nu este deloc pozitivă, din moment ce comenzile noi din industrie și-au încetinit ritmul de creștere în luna iulie, iar indicatorul de încredere în industrie a scăzut în septembrie față de luna precedentă, după ce îmbunătățirea treptată a componentei de comenzi a fost contrabalansată de creșterea stocurilor și de diminuarea așteptărilor legate de nivelul producției viitoare.
În plus, managerii din sectorul manufacturier au raportat o capacitate de producție în trimestrul al treilea la cel mai redus nivel de când a fost lansat sondajul realizat de către Comisia Europeană.
Alte date relevante din raportul BCR:
- Banca își menține estimarea privind o contracție economică de -4,7% pe ansamblul anului 2020, nemodificată de la începutul pandemiei. Banca mai notează că perspectiva pentru 2021 ”este strâns legată de evoluţiile fiscale după alegerile parlamentare din decembrie și respectiv posibilele măsuri de ajustare a deficitului bugetar pentru a evita retrogradarea ratingului de țară în categoria nerecomandată investițiilor.” Pentru anii 2022-2024, prognoza a fost revizuită în creștere cu 1,2-1,4 pp, până la 3,7%, 4,7% și respectiv 5,3%, ținându-se cont de efectul unor intrări mai mari de fonduri europene din Planul de Redresare al UE.
- Cifrele pentru T2 2020 au arătat că, pe partea cererii, consumul gospodăriilor populației s-a contractat semnificativ (-13,3% an/an), ceea ce a redus PIB real cu -8,1% pp. Pe partea de ofertă, doar sectorul construcțiilor și cel al tehnologiei informației și comunicațiilor au susținut dinamica economică în T2 2020. România are șansa evitării recesiunii tehnice, definită ca două trimestre consecutive cu scădere economică.
- Modelul de prognoză economică al BCR indică un avans trimestrial cu o singură cifră în T3 2020 față de trimestrul anterior. Încrederea în economia României este pe un trend de revenire, dar cu un ritm de creștere ceva mai modest.
- După revenirea lunară puternică în perioada mai-iulie, vânzările cu amănuntul au suferit o contracție de -1,6%. în august față luna anterioară. Prin urmare, rata anuală de creștere a vânzărilor cu amănuntul s-a redus la 2,3% an/an în august comparativ cu 4.5% în iulie. În ciuda unui avans anual modest, vânzările cu amănuntul și-au revenit într-un ritm accelerat comparativ cu industria prelucrătoare, ceea ce sugerează că șocul de natura cererii s-a estompat mai rapid decât cel de ofertă.
Inflația în ținta BNR, cursul de schimb – sub presiune
Rata anuală a inflației a fost de 2,7% în luna august, ușor sub mediana estimării analiștilor intervievaţi de Bloomberg și Reuters de 2,8%. BCR estimează că rata inflației va rămâne în intervalul țintit BNR de 2,5% ±1 punct procentual pe un orizont de opt trimestre. Balanța riscurilor la adresa traiectoriei prognozate este orientată în direcția unei inflații mai reduse, din moment ce redresarea economică ar putea fi mai lentă decât cea anticipată, din cauza constrângerilor fiscale, ceea ce ar putea duce la o persistență a deficitului de cerere.
Chiar și înainte de criza Covid-19, deficitul bugetar și cel de cont curent al României erau cele mai mari din regiune, notează BCR. Prin urmare, ajustarea deficitelor gemene ar putea să dureze, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb EUR/RON pe un orizont de trei ani. ”Astfel, luând în considerare ponderea relativ mare a cursului de schimb în funcția de reacție a BNR, considerăm că potențiale reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară sunt puțin probabile”, arată raportul băncii.
”Managementul lichidității va rămâne principalul instrument operațional al BNR, din moment ce există o preferință clară în favoarea flexibilității de a reacționa la potențialele deprecieri ale cursului de schimb. Prin urmare, ne așteptăm ca BNR să relaxeze politica monetară prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, urmate de un management și mai relaxat al lichidității din piață și, poate, prin îngustarea asimetrică a coridorului format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară. Sincronizarea și amplitudinea relaxării politicii monetare va fi cel mai probabil strâns legată de ritmul și mărimea viitoarelor măsuri de consolidare fiscală”, potrivit raportului.
Tendință de revenire pe piața forței de muncă
BCR a revizuit în creștere prognoza privind creșterea salariului mediu net pe economie, la +6,5% pe tot anul, de la doar 4,4% estimat anterior. Așadar, ritmul creșterii ar urma să se înjumătățească în intervalul 2020-2021, față de 2016-2019, după ce majoritatea creșterilor salariale din sectorul public au fost deja implementate, potrivit legii salarizării unitare.
”În același timp, companiile private au început să-și ajusteze costurile în concordanță cu realitatea actuală, însă cu o anumită întârziere, ceea ce va duce la temperarea ratele de creștere a câştigurilor salariale și la majorarea ratei șomajului”, anticipează banca.
”Rata șomajului s-a redus ușor la 5,3% în august, de la 5,4% în iulie, fiind influențată de creșterea populației active și de reducerea numărului de șomeri. Rata șomajului s-a situat la 4% în decembrie anul trecut. Vedem o creștere a ratei șomajului în următoarele trimestre, ca urmare a transformărilor în mediul de afaceri privat, cuplate cu o serie de politici fiscale prudente care ar putea fi implementate gradual de guvern anul viitor”, scriu autorii raportului.









