Eurostat: România a gestionat prost perioada dinainte de criză, dar a luat măsuri când a contat

România a avut în al doilea trimestru din 2020 a patra cea mai mică creștere a datoriei publice raportate la PIB dintre statele membre UE față de trimestrul anterior, dar s-a situat la media UE dacă raportarea se face față de același trimestru al anului precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat, scrie cursdeguvernare.ro.

Explicația constă în faptul că am fost campioni europeni detașați la deficit bugetar în trimestrele anterioare declanșării pandemiei, după care, în pofida gestiunii bune din punct de vedere al finanțelor publice în criză, rezultatul nu a mai putut fi îmbunătățit decât la nivelul de declin mediu pe UE într-o situație de criză, în care a trebuit să ne împrumutăm, ca toate celelalte state europene.

Dar nu numai pentru situația apărută ci și pentru obligațiile antamate anterior, când nu se știa că va veni criza. Ceea ce, pe de o parte și mai remarcabil rezultatul pe T2 2020, dar pe de alta poate fi un semnal de alarmă să nu se mai efectueze cheltuieli sociale suplimentare.

România a gestionat mai slab perioadele bune și a fost mai performantă doar atunci când i-a ajuns cuțitul la os. Pentru referință, în T3 2020, cel mai slab în urma noastră a stat Ungaria (-3,4% din PIB comparativ cu -5,9% în cazul României), Polonia a avut -0,9% din PIB, Cehia -0,3% din PIB, iar Bulgaria a consemnat excedent de 0,8% raportat la PIB.

Preocupată anterior crizei să adopte moneda unică europeană, Bulgaria a ajuns chiar, în T4 2020, să urce excedentul bugetar la +3,1%, ceea ce a ajutat-o să coboare în T1 2020 la doar -0,7% iar în T2 să se oprească la -5,7%. Pentru că a performat ÎNAINTEA CRIZEI, deși a avut rezultate mai ceva mai slabe decât noi ÎN CRIZĂ, deficitul lor a rămas undeva spre jumătate față de al nostru (-5,7% față de -11,1%).

Una peste alta, România a rămas (încă) pe poziția a șasea în clasamentul celor mai mici datorii publice din UE cu 41,1% din PIB, valoare ceva mai mare față de Cehia sau Suedia dar sub cea consemnată de Ungaria sau Polonia, toate plasate în afara Zonei Euro. Indicat ar fi să nu mai creștem în continuare, deoarece dobânzile la care ne putem împrumuta nu ne avantajează deloc (chiar dacă au scăzut sub 3,5%).

De reținut, România a înregistrat între al doilea trimestru din 2019 și al doilea trimestru din 2020 cea mai mare creștere a datoriei publice exprimată în monedă națională (dobânzile și comisioanele se achită din taxe și impozite colectate în lei), respectiv 28% (de la circa 338 miliarde la 432 miliarde), peste Cehia (+25%), Polonia (19%) sau Ungaria (9%).

Avansul datoriei publice T2 2020 la T1 2020 a fost al patrulea cel mai mic din UE. Cu doar 3,6 puncte procentuale (ajutați și de faptul că am pornit de la o creștere de PIB de 2,4% pe T1), ne-am poziționat mult mai bine față de media UE (8,4 puncte procentuale) și doar peste performerele Bulgaria (+1,2 pp), Suedia (+1,3 pp) și Luxemburg (+1,6 pp).

Nu la fel de bine arată evoluția față de T2 2019 în termeni ajustați sezonier, unde ne-am dus la mijlocul clasamentului cu 7,2 puncte procentuale, dar am rămas sub media UE (+8,1 pp), între Polonia (7,1 pp) și Cehia (7,3 pp).

Acestea au intra, însă, pe minus exclusiv în criza pandemică (ambele cu -7,2 pp în T2 2020).

Una peste alta, datele apărute acum și certificate de Eurostat nu arată rău pentru România, dar țara noastră ar trebui să aibă grijă în continuare, „să nu ne culcăm pe o ureche.”

Acordarea unor beneficii sociale majorate prin lege în baza unei creșteri economice care s-a transformat din motive obiective în declin accentuat ar conduce la acumularea rapidă de datorii nesustenabile, care riscă să dezechilibreze economia exact când am avea mare nevoie să atenuăm efectele pandemiei și să ne revenim din criză.