Euler Hermes: Prognoza Guvernului este optimistă. Ne așteptăm la o reducere de 5,5-6% a PIB

Criza COVID-19 a lovit zona Euro ca un meteorit. Conform unei estimări preliminare a Eurostat, Produsul Intern Brut (PIB) al zonei Euro a scăzut cu 3,6% în primele trei luni ale acestui an față de aceeași perioadă a anului 2019 – cea mai mare scădere din istorie. Prin comparație, în trimestrul unu (T1) din 2009, la apogeul marii crize financiare, PIB-ul zonei Euro scăzuse doar cu 3,1% față de T1 2008, se arată într-o analiză realizată de compania Euler Hermes.

În privința României, o predicție bugetară (chiar și revizuită) de scădere a PIB cu doar -1,9% pentru anul 2020, așa cum prevede Guvernul, pare destul de optimistă, analiștii de la Euler Hermes anticipând o reducere de 5,5-6% a PIB, în condițiile unei recuperări parțiale în ultimele două trimestre și o revenire pe panta ascendentă în 2021, în jurul a +6%.

Deși datele statistice agregate pentru evoluția PIB-ului în primul trimestru al 2020 nu sunt încă disponibile, Euler Hermes evidențiază câteva aspecte relevante din datele secvențiale pentru anumite sectoare. Creșterile din primul trimestru pentru sectorul comerțului cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) de 9.4% serie brută, respectiv 7.5% ajutat în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate par surprinzătoare.

Totuși, ele sunt datorate într-o măsură mai mare evoluției din primele două luni ale anului dar mai ales segmentului de produse alimentare, băuturi și tutun (+14,6% serie brută, respectiv 12.5% ajustat), care a continuat într-o creștere susținută și în luna martie (+17.4% în serie brută). De altfel, cum era și de așteptat în condițiile instituirii stării de urgență, segmentul a fost unul din puținele care s-a menținut pe o pantă ascendentă și a susținut întregul sector al comerțului cu amănuntul în zona pozitivă (+3.9% în serie brută).

Similar involuțiilor din statele europene menționate, scăderile însemnate din luna Martie (serie brută) față de perioada similară a anului precedent pentru alte segmente (daca ne limităm doar la comerțul cu amănuntul) de -8.3% pentru carburanți, respectiv -1.6% pentru produsele nealimentare sunt doar vârful iceberg-ului.

”Magnitudinea scăderilor în perioada aprilie-mai pe diferite segmente ne așteptăm să fie de ordinul a două cifre și, mai ales în luna aprilie, când restricțiile au acoperit toată perioada, iar eventuala relaxare din a doua parte a lunii mai va fi cel puțin graduală. Chiar și consumul de bunuri alimentare, băuturi ar putea să-și vadă încetinită creșterea dacă ținem cont de supra-stocajul din primele săptămâni după instituirea stării de urgență și nu va mai putea compensa căderea consumului de produse nealimentare (probabil de peste 30%). Deși cu o pondere mai redusă, sectoarele cele mai afectate precum turismul și segmentele aferente de transport și ospitalitate ar putea să înregistreze scăderi de peste 50%”, apreciază Mihai Chipirliu, CFA – Head of Risk Analysis Euler Hermes România.

Supra-stocarea pare că a influențat cifrele mai bune pentru luna martie și din alte domenii, cum ar fi construcțiile și segmentele aferente ale materialelor de construcții, însă din luna aprilie este de așteptat ca în majoritatea sectoarelor să apară scăderi, investițiile urmând panta descendentă a consumului cel puțin și în al doilea trimestru, mai notează cei de la Euler Hermes.

”Prin urmare, deși performanța PIB din primul trimestru ar putea fi superioară mai multor state din zona EURO bazată în principal pe inerția unui consum în creștere, din trimestrul doi scăderile ar trebui să intre pe un făgaș similar.

În acest context, o predicție bugetară (chiar și revizuită) de scădere a PIB cu doar -1.9% pentru anul 2020 pare destul de optimistă. Ne așteptăm la o reducere de 5.5-6% a PIB în condițiile unei recuperări parțiale în ultimele două trimestre și o revenire pe panta ascendentă în 2021, în jurul a +6%.

Desigur, gradul de concretizare al celor două predicții rămâne destul de volatil și depinde foarte mult atât de felul cum evoluează criza sanitară cât și de tratamentul aplicat economiei – incluzând atât succesul implementării măsurilor de protecție anunțate de guvern și a strategiilor de criză implementate la nivelul companiilor, cât și de revigorarea sentimentului consumatorilor individuali”,

mai precizează Mihai Chipirliu.