Curtea de Conturi tună pe Garda de Mediu: Nu a acționat în conformitate cu gravitatea faptelor

Timp de citire: 4 minute

Garda Naţională de Mediu, deşi a constatat nenumărate situaţii de încălcare a reglementărilor aplicabile cu privire la depozitarea necontrolată a deşeurilor, nu a încadrat faptele constatate în conformitate cu gravitatea acestora şi cu legislaţia incidentă, se arată în raportul aferent misiunii de audit al performanţei “Analiză şi diagnoză în gestionarea deşeurilor menajere”, realizat de Curtea de Conturi a României (CCR), citat de news.ro.

”Garda Naţională de Mediu, deşi a constatat nenumărate situaţii de încălcare a reglementărilor aplicabile cu privire la depozitarea necontrolată a deşeurilor, nu a încadrat faptele constatate în conformitate cu gravitatea acestora şi cu legislaţia incidentă. Această entitate s-a limitat în a aplica măsuri care nu descurajează practica nelegală de depozitare necontrolată a deşeurilor. Deşi activităţile de inspecţie şi control, dar şi sancţiunile aplicate, s-au intensificat, eficienţa acestor acţiuni nu şi-a atins potenţialul. Astfel, este necesară realizarea unei analize fundamentate a tuturor acţiunilor Gărzii de Mediu, luând în considerare prevederile SNGD şi PNGD”, arată Curtea.

Curtea de Conturi a aprobat raportul aferent misiunii de audit al performanţei “Analiză şi diagnoză în gestionarea deşeurilor menajere”, desfăşurată în perioada 16 septembrie 2019 – 28 februarie 2020 la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) şi Garda Naţională de Mediu, se arată în comunicatul instituţiei.

“Deficienţele constatate de auditorii publici externi, în combinaţie cu neajunsurile semnificative observate în planificarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), au periclitat implementarea eficientă a Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) 2014 – 2020. De asemenea, absenţa unei monitorizări a indicatorilor stabiliţi prin plan şi a unor acţiuni corelate şi coordonate ale tuturor autorităţilor responsabile compromite îndeplinirea obiectivelor strategice privind gestionarea deşeurilor şi prevenirea generării acestora”, reiese din comunicatul Curţii de Conturi.

Potrivit reprezentanţiilor Curţii, implementarea măsurilor asumate prin tratatul de pre-aderare, esenţiale pentru atingerea obiectivelor de reciclare impuse de UE, întârzie să apară.

În raportul misiunii, auditorii Curţii de Conturi apreciază că rata actuală a progresului nu este suficientă pentru a atinge ţintele stabilite privind gestionarea deşeurilor. Cea fixată pentru anul 2020 a fost ratată, existând perspective similare şi pentru ţintele aferente anului 2025.

Din prelucrarea datelor puse la dispoziţie de ANPM, date raportate de operatorii economici care realizează servicii de salubrizare, reiese că peste 90% din deşeurile municipale generate de populaţie şi de agenţi economici sunt colectate în amestec, sub 10% din această cantitate fiind colectată separat. Totodată, se constată o rată de depozitare a deşeurilor de peste 60%, determinată mai ales de gradul scăzut de colectare separată a deşeurilor. În acest context, obiectivul de reducere treptată a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare nu se va realiza.

“Implementarea scăzută a colectării separate a deşeurilor reciclabile şi biodegradabile duce implicit la depozitarea preponderentă a deşeurilor. Acest aspect, coroborat cu depozitarea în spaţii neconforme, generează un impact negativ semnificativ asupra aerului, apelor şi solului, biodiversităţii şi, în final, asupra sănătăţii populaţiei. Nerealizarea colectării separate constituie principala cauză pentru neîndeplinirea ţintelor propuse la nivel national”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit raportului, multe autorităţi ale administraţiei publice locale evită să adopte măsuri organizatorice pentru implementarea colectării separate, în aşteptarea funcţionării Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor. Dacă le adoptă, autorităţile respective nu se asigură de realizarea acestei activităţi în conformitate cu prevederile contractuale.

În prezent, România nu are un sistem complet de trasabilitate a deşeurilor, iar datele necesare deciziilor strategice se obţin cu o întârziere foarte mare, precedate de prelucrări şi validări ample. Acest lucru încetineşte implementarea politicilor de mediu şi creează riscuri majore în ceea ce priveşte întărirea controlului la graniţe şi înlăturarea riscurilor asociate practicilor clandestine cu deşeuri, mai susţin reprezantanţii CCR.

O altă constatare a auditorilor este că România a transpus integral legislaţia europeană privind deşeurile, însă, în unele situaţii, au fost identificate întârzieri excesive, atât în adoptarea cadrului legislativ necesar sferei de activitate, cât şi în monitorizarea rezultatelor. Legislaţia naţională aplicabilă domeniului deşeurilor este vastă şi dificil de aplicat.

Ca urmare a acţiunilor derulate de Camerele de Conturi teritoriale, s-a constatat că actele normative care conţin prevederi specifice domeniului salubrităţii (Legile 51/2006, 101/2006, 211/2011, ordinele ANRSC 109 – 112/2006) sunt prea puţin cunoscute şi aplicate de către unităţile administrativ-teritoriale (UAT), în special de către autorităţile publice locale. De cele mai multe ori, acestea au percepţia greşită potrivit căreia, de la momentul delegării serviciului de salubrizare, UAT nu mai are nicio responsabilitate privind deşeurile din localitate.

Potrivit raportului de audit, ministerul Mediului este autoritatea care, conform prevederilor PNDG, are obligaţia preluării tuturor responsabilităţilor privind reglementarea, monitorizarea şi controlul gestionării deşeurilor municipale. Cu toate acestea, instituţia nu a realizat monitorizarea şi raportarea anuală a îndeplinirii obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în PNGD, în conformitate atât cu prevederile Legii nr 211/2011, cât şi ale HG 942/2017. Monitorizarea gradului de realizare a obiectivelor a fost făcută doar la nivelul de constatare a adoptării reglementărilor legale.

Auditorii publici externi au emis în urma misiunii de audit o serie de recomandări în sprijinul entităţilor responsabile. Spre exemplu, MMAP împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Federaţia Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară şi consiliile judeţene vor urmări modul în care investiţiile propuse în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţii instituţionale şi îmbunătăţirea funcţionalităţii proiectelor în sectorul deşeurilor” vor fi cuprinse în Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor şi, ulterior, realizate şi puse în operare.

De asemenea, MMAP se va asigura de realizarea de acţiuni de control privind implementarea şi aplicarea efectivă, de către toate UAT–urile şi operatorii de salubrizare, a principiului „plăteşte pentru cât arunci”.