Rusia | Producția de petrol a trecut de momentul de vârf istoric în 2019 și urmează declinul
Producția de petrol a Federației Ruse ar putea să nu mai revină niciodată la nivelurile din 2019, potrivit cotidianului de afaceri Kommersant, citat de The Moscow Times.
Informația apare într-un document strategic al guvernului de la Moscova, în care sunt subliniate perspectivele industriei petrolului și gazului din Rusia. Documentul va intra în discuția cabinetului la ședința din 22 aprilie, potrivit Kommersant.
În document se arată că ”scenariul de bază” al guvernului este acela potrivit căruia producția de petrol a Rusiei nu va mai atinge niciodată nivelurile record înregistrate în 2019.
În ultimul an complet de dinaintea pandemiei, Rusia a produs 560 milioane de tone de petrol – echivalentul a 11,3 milioane de barili pe zi. Producția a scăzut pentru prima dată în mai mult de un deceniu în 2020, în condițiile în care Rusia a convenit reduceri semnificative ale producției cu Arabia Saudită și alți membri ai OPEC, în încercarea de a susține prețurile petrolului la începutul crizei sanitare, scăzându-și producția cu 9%, până la 10,3 milioane de barili pe zi.
În scenariul etichetat drept cel mai probabil, Ministerul Energiei de la Moscova anticipează că producția de petrol a Rusiei va crește în restul deceniului comparativ cu nivelul din 2020, fără să mai reușească producția record din 2019. Un nivel de vârf din era post-Covid-19 ar urma să fie atins în 2029, de 11,1 milioane de barili pe zi, înainte de a scădea la 9,4 milioane de barili pe zi până în 2035.
Rusia este în competiție cu Arabia Saudită pentru poziția secundă în topul celor mai mari producători de petrol din lume, în spatele liderului mondial, Statele Unite.
Economia rusă rămâne puternic dependentă de exporturile de energie, veniturile din acest domeniu în anii pre-pandemici reprezentând mai mult de o treime din bugetul total al statului rus. Industria extractivă – care cuprinde petrolul, gazul și alte mărfuri – reprezintă aproape 40% din PIB-ul rus, potrivit agenției de statistică Rosstat.
În scenariul său cel mai optimist, Ministerul rus al Energiei se așteaptă ca producția să depășească nivelurile pre-pandemice, atingând maximul în 2030, la 12,8 milioane de barili pe zi, înainte de a începe să scadă din nou.
În orice caz, în fiecare scenariu prezentat, Ministerul Energiei a precizat că producția rusă de petrol fie a atins deja nivelul maxim, fie că va atinge nivelul maxim în următorul deceniu, potrivit raportului prezentat de Kommersant.
Cum se prezintă Rusia în fața alternativelor la petrol și gaze?
Rusia rămâne într-o poziție precară în tendința mondială a tranziției spre energia sustenabilă, către surse de energie regenrabilă, mai curate, potrivit experților citați de publicația moscovită.
În vreme ce Europa și SUA au plasat energia curată în centrul interesului lor când au elaborat pachetele de stimulare economică și de investiții post-pandemice, Rusia intenționează chiar să își reducă cheltuielile de stat pentru energia verde.
Analiștii estimează că, dacă fiecare proiect în curs de dezvoltare ar fi finalizat la timp, producția rusească de energie electrică din surse regenerabile, cu excepția energiei hidroelectrice, va fi de doar 1% până în 2024.
”Deși marii jucători din industria internațională al petrolului se dau peste cap să își exploreze potențialul de transformare a afacerii lor într-una mai «curată», este puțin probabil ca rușii să poată concura cu ei în materia energiei regenerabile”, a declarat adjunctul șefului de departamentului de cercetare în domeniul petrolului și gazelor de la VTB Capital, Dmitry Lukașov, într-o notă pentru investitori publicată săptămâna trecută.
Pe de altă parte, Lukașov crede că industria rusă a petrolului și a gazelor ar putea valorifica așa-numiții combustibili de tranziție, cum ar fi hidrogenul sau amoniacul, iar o altă direcție de dezvoltare pentru viitor ar fi tehnologia de captare a carbonului, unde Rusia ar putea să revendice la un moment dat rolul de lider în investiții și tehnologie.
Strategia Ministerului Energiei mai subliniază că reducerile fiscale guvernamentale în beneficiul companiilor care exploatează câmpurile petroliere cu potențial ridicat, precum cele din regiunea arctică, vor fi cruciale pentru a ajuta țara să își maximizeze potențialul vastelor resurse energetice pe care încă le deține.
Dacă prețurile petrolului rămân scăzute, documentul Executivului rus estimează că doar o treime din rezervele dovedite ale Rusiei vor fi profitabile pentru exploatarea comercială, în timp ce, chiar și în cel mai optimist scenariu, cu prețuri globale mai ridicate ale petrolului, doar două treimi din rezervele recuperabile ale Rusiei vor fi scoase din sol.
În urma depletării actualelor zăcăminte de petrol, în special cele din Siberia Occidentală, rolul noilor câmpuri petroliere care vor intra în exploatare va crește în toate scenariile.
Până în 2025, ponderea câmpurilor petroliere noi va reprezenta între 21,1% și 24,6% din producția totală de petrol (cu excepția condensatului), iar până în 2035 ponderea acestora ar putea crește la 35,3% până la 43,3%.
Deși, potrivit autorilor documentului, Siberia Occidentală va rămâne centrul de producție dominant, creșterea principală a producției este așteptată în Siberia Orientală, în primul rând în cadrul proiectului Vostok Oil, care se întinde în nordul ținutului Krasnoyarsk și al Iakuției, până în Peninsula Taimîr. În același timp, documentul atrage atenția asupra faptului că, din cauza prețurilor insuficient de crescute ale petrolului și a lipsei de tehnologie modernă, zăcămintele arctice vor trece la o dezvoltare pe scară largă nu mai devreme de 2030-2035.
”În următorii 15 ani, zona arctică a Rusiei va juca, în primul rând, rolul unui sit experimental unic pentru crearea și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare de importanță globală în domeniul explorării, producției și transportului de petrol”, se arată în document.
Încă de prin jurul anului 2010, mulți analiști se așteptau ca producția din Rusia să înceapă să scadă, din cauza gradului ridicat de depletare a zăcămintelor, spune Dmitry Marinchenko, analist la Fitch.
Totuși, până la aderarea Rusiei la acordul OPEC+, acest lucru nu s-a întâmplat: producția a crescut, deși nu într-un ritm susținut, menționează el. Analistul Fitch consideră că statul poate controla, în mare măsură, producția: dacă într-adevăr va începe să scadă, guvernul va încerca probabil să inverseze tendința prin scăderea impozitelor.
În opinia sa, este mai probabil ca Rusia, după finalizarea acordului de relaxare a restricțiilor de producție în cadrul OPEC+, care se va întâmpla, probabil, în luna mai, să atingă aproximativ nivelul anului 2019, iar apoi producția va stagna sau chiar va crește ușor, grație unor proiecte foarte promițătoare precum Vostok Oil, derulat de compania Rosneft.
Potrivit analistului, având în vedere evoluția slabă a Rusiei pe frontul tranziției energetice, va fi mai profitabil ca Moscova să maximizeze producția pe termen mediu, prin intermediul unor scheme de stimulente fiscale, decât să lase petrolul îngropat în pământ, inclusiv pe cel din câmpurile în curs de depletare.









