La fel ca în România, sectorului cultural din Slovacia i-a ajuns cuțitul la os și cere ajutor la Bruxelles
Aproape 650 de reprezentanți ai sectorului cultural și ai instituțiilor culturale din Slovacia au trimis luni o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și altor reprezentanți ai instituțiilor europene, cerându-le să preseze guvernul de la Bratislava în sensul includerii industriilor culturale și creative în planul de redresare și reziliență al țării, anunță portalul de știri Noviny.sk.
Semnatarii se plâng de lipsa completă de dialog și disponibilitate din partea autorităților guvernamentale și de faptul că planul prezentat recent de Slovacia Comisiei Europene trece cu totul cu vederea industria culturală și cea creativă, unul dintre cele mai afectate sectoare de activitate din Europa în urma pandemiei.
De altfel, conform datelor Băncii Naționale a Slovaciei, acest sector a suferit și în Slovacia cele mai mari pagube economice.
Totodată, semnatarii subliniază că, în timpul pregătirii Planului slovac de redresare și reziliență, sectorul cultural și creativ nu a fost nici măcar o singură dată invitat la un dialog sau la consultări.
Scrisoarea deschisă precizează, de asemenea, că includerea culturii și a industriilor creative în Planul de redresare nu numai că ar contribui în mod semnificativ la transformarea digitală și ecologică a Slovaciei, ci ar avea și o contribuție importantă chiar și în bani, pentru redresarea economică și creșterea calitatea vieții, potrivit Zorei Jaurová, prima semnatară a textului trimis către Bruxelles.
Comisia Europeană este așteptată să își dea acordul asupra Planului de redresare și reziliență al Slovaciei în următoarele săptămâni.
”Ierarhia priorităților pe care țările o reflectă în planurile lor vorbește de la sine despre ceea ce este important pentru fiecare. Propunerea slovacă a PRR ignoră cu totul amploarea uriașă a pagubelor provocate de măsurile luate în pandemie asupra sectoarelor culturale și creative, nu ia în considerare datele economice limpezi și nu înțelege importanța socială a readucerii la viață a acestor sectoare, pentru rolul lor cheie în reconstrucția țării, a economiei și a societății”, spun semnatarii scrisorii, care adaugă că redresarea Slovaciei și a Europei nu va fi posibilă fără cultură.
Ministerul Culturii de la Bratislava a replicat că susține promovarea culturii cu ajutorul fondurilor UE, însă, în general, alocarea acestor fonduri este solicitantă din punct de vedere administrativ, birocratic și operațional, iar capacitatea actorilor din sectoarele culturale de a le accesa este foarte redusă.
Sindromul ”Cenușăresei”, varianta românească
Asociaţia Română a Organizatorilor de Concerte şi Evenimente Culturale (AROC) a transmis o reacție de descumpănire la finalul weekend-ului trecut, după ce au avut loc manifestări religioase şi sportive cu participarea a mii de oameni, în vreme ce evenimentele culturale trebuie să respecte un alt set de reguli, mult mai draconice.
Autorităţile din România aplică dublul standard, deoarece sectorul cultural are parte în continuare de un regulament strict, dificil de implementat, ambiguu şi care nu asigură predictibilitatea, susțin aceștia.
AROC a dat exemplu pelerinajul de la Şumuleu Ciuc şi primele meciuri cu spectatori, care i-au lăsat pe organizatorii de evenimente din România „fără cuvinte”.
”Cu toţii am primit o lecţie dură despre ce înseamnă dublul standard şi cum este aplicat acesta de către autorităţi în România”, au transmis cei de la AROC.
Textul plin de indignare continuă:
”Cum se justifică din punct de vedere medical desfăşurarea unor evenimente religioase sau sportive cu atâţia participanţi, dar limitarea activităţilor sectorului cultural la capacităţi de 500 de oameni? Cum se justifică din punct de vedere economic discriminarea sectorului cultural şi distrugerea sistematică a antreprenoriatului din acest domeniu? Trăim într-o operă de Kafka din care nu ştim cum să mai ieşim”.
Cum abordează Franța chestiunea culturală? Cu o promisiune a președintelui Macron
Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis, într-o postare pe Twitter, că va acorda fiecărui tânăr cu vârsta de 18 ani din Franţa suma de 300 de euro pe care să o cheltuiască pe activităţi culturale.
Așa-numitul ”permis pentru activităţi culturale” va fi disponibil timp de doi ani şi va fi accesibil printr-o aplicaţie specială, promite Macron.
Potrivit agenţiei France Presse, în Franţa trăiesc în prezent aproximativ 800.000 de adolescenţi cu vârsta de 18 ani.
Franţa a ridicat săptămâna aceasta restricţiile COVID-19 pentru instituţiile culturale, permiţând redeschiderea inclusiv a muzeelor şi cinematografelor.









