Undă verde pentru reforma PAC, după 3 ani de negocieri intense

Statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde luni reformării Politicii Agricole Comună (PAC), după trei ani de negocieri privind reglementările prin care agricultura europeană devine mai verde şi sprijină fermele mai mici.

Potrivit AGERPRES, care citează Reuters, negociatorii care au reprezentat Parlamentul European şi cele 27 de state membre UE au ajuns vineri la un acord cu privire la noua Politică Agricolă Comună, care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri.

“Acordul este esenţial pentru a ne asigura că noua Politică Agricolă Comună permite tranziţia spre o agricultură sustenabilă”, a afirmat luni comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, la întâlnirea unde miniştrii Agriculturii din UE au aprobat acordul.

Fermele europene deja sunt afectate de schimbările climatice, cum ar fi seceta, dar agricultura este de asemenea principala presiune asupra habitatelor naturale din Europa şi produce 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.

Negociatorii celor două părţi au căzut de acord asupra unor reguli care obligă ţările membre UE să cheltuiască 20% din plăţile directe către agricultori începând din 2023-2024, pentru a creşte la 25% din plăţi între 2025 şi 2027, pentru aşa-numitele “eco-scheme” care protejează mediul. Printre “eco-scheme” se numără refacerea zonelor umede pentru a absorbi CO2 sau agricultura ecologică.

Comisia Europeană va evalua dacă planurile ţărilor pentru cheltuirea fondurilor PAC respectă reglementările de mediu ale UE. Parlamentului European urmează să voteze în următoarele luni acordul.

Statele membre UE trebuie să distribuie cel puţin 10% din fondurile prevăzute de PAC pentru fermele mici. Ţările UE ar putea însă ocoli această obligaţie dacă utilizează alte metode pentru a distribui fondurile în mod corect.

Acordul include bani pentru tinerii fermieri şi creează un fond de criză de 450 milioane de euro, în cazul întreruperilor pe pieţele agricole din cauza unor situaţii de urgenţă, cum ar fi o pandemie.