Au crescut sumele cheltuite pe servicii de consultanță de Comisia Europeană. Cât au primit Big Four?

Contractele semnate de Comisia Europeană cu firmele de consultanță din așa-numitul grup ”Big Four” – PwC, Deloitte, EY și KPMG – au continuat să crească anul trecut, depășind 156 milioane EUR, o parte din această sumă fiind dedicată programului de sprijinire a reformelor, conform estimărilor realizate și publicate de Euractiv.com.

Comisia și-a actualizat marți sistemul de transparență financiară cu cifrele corespunzătoare anului 2020. Astfel, datele arată că impactul celei mai severe recesiuni de după cel de-Al Doilea Război Mondial nu a fost de natură să restricționeze cheltuielile Comisiei cu serviciile prestate de terți anul trecut, ci mai degrabă opusul.

Contractele semnate cu membrii ”Big Four” în 2020 au avut o valoare de cel puțin 156 milioane EUR, din care 101 milioane EUR au fost cheltuite până în luna decembrie. În 2019, sumele din contractele încheiate cu aceste firme s-au ridicat la 125 milioane EUR, din care 102 milioane EUR au fost plătite în acel an.

Comisia a explicat că diferența dintre cele două cifre se datorează timpului trecut între momentul semnării contractelor și momentul efectuării plăților efective. Unele dintre contracte sunt valabile de câțiva ani.

În ultimii doi ani, dintre cei din Big Four, compania care a primit cea mai mare sumă a fost Deloitte, care a câștigat contracte în valoare de 53 milioane EUR în 2020 și 57 milioane EUR în 2019.

Bani pentru reformele structurale

În ultimii ani, Comisia a cheltuit sume tot mai mari cu contractorii externi, în special cu ”Big Four”, după ce executivul UE a lansat Programul de sprijin pentru reformele structurale în 2017. Acesta este un instrument menit să ofere asistență tehnică statelor membre pentru proiectarea reformelor structurale, fie prin expertiza internă a Comisiei, fie prin experți angajați din fonduri UE de la organizații internaționale, ONG-uri sau companii private.

De când a început programul, cei patru mari și-au mărit felia primită din partea UE, atrăgând peste o treime din fondurile alocate acestui instrument în timpul anului trecut. Astfel, cele patru companii au primit proiecte în valoare de aproximativ 28 milioane EUR, dintr-un total de 75 milioane EUR cheltuite de Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale în 2020.

Cu un an mai devreme, sumele au fost puțin mai mici, 24 de milioane EUR pentru sprijinirea reformelor, aproape o treime din cele 79 de milioane de euro dedicate întregului program în acel an.

Facturile Comisiei pentru serviciile de consultanță vor continua să crească în următorii ani. Instrumentul de asistență tehnică, succesorul Programului de sprijinire a reformelor structurale, va primi un total de 864 milioane EUR pentru perioada exercițiului bugetar 2021-2027, adică în jur de 115 milioane EUR pe an.

Comisia a declarat că peste 60% din sprijinul solicitat de statele membre pentru 2021 este destinat reformelor incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.

Cifrele actualizate pentru anul trecut au corespuns primului an complet al mandatului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Înainte de a prelua conducerea Executivului european, parlamentul german a derulat o investigație care a privit contractele atribuite în perioada în care d-na. von der Leyen s-a aflat la conducerea Ministerului Apărării de la Berlin.

CE + ”Big Four” = iubire statornică

Totuși, cheltuielile considerabile ale Comisiei Europene cu serviciile de consultanță datează de mai mulți ani, cu mult înainte ca ea să preia funcția de șefă a Comisiei.

Euractiv.com scria, în luna martie, că executivul de la Bruxelles a atribuit celor patru mari companii de consultanță contracte în valoare de 462 milioane EUR între 2016 și 2019. În urma acestor dezvăluiri, un grup de 73 de deputați europeni au trimis o scrisoare președintei Ursula von der Leyen și vicepreședintelui executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, exprimându-și îngrijorarea cu privire la dimensiunile acestor cheltuieli.

În scrisoare, deputații din întregul spectru politic pun sub semnul întrebării implicarea consultanților în Programul de sprijinire a reformelor structurale, în special în domeniile sensibile acoperite de proiectele finanțate, cum ar fi piața muncii sau sistemul de justiție.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis le-a trimis un răspuns semnatarilor scrisorii, pe 11 iunie, apărând rolul pe care l-au jucat companiile de consultanță în programul de reformă al Comisiei. El a susținut că acestea ”sunt foarte dedicați în a pune la dispoziția statului membru beneficiar cea mai bună și mai adaptată soluție, în cel mai avantajos mod din punct de vedere economic”.

Contractele sunt atribuite prin proceduri de achiziții publice, iar contractanții nu sunt implicați în elaborarea respectivelor politici, a mai adăugat Dombrovskis.

”În cazul în care o misiune este temporară sau dacă, pentru rezolvarea acesteia, este nevoie de un set de competențe care evoluează rapid – în special în legătură cu dezvoltarea IT – utilizarea expertizei externe este o opțiune nimerită, pentru că oferă abilitățile necesare pentru într-un interval de timp rezonabil și într-un domeniu specific”, a adăugat el.

În documentele anexate scrisorii, Comisia a arătat că a cheltuit 542 milioane EUR în contracte pentru realizarea de studii, atribuite unor companii externe, între 2016 și 2020, inclusiv prin agențiile executive ale Uniunii.

Eurodeputații nu se lasă convinși prea ușor

Philippe Lamberts, co-președinte al grupului Verzilor din Parlamentul European și unul dintre inițiatorii scrisorii, a declarat că nu este mulțumit de răspunsul oferit de Comisie.

”Nu mă convinge argumentul eficienței. Nu vorbim despre servicii de catering, în definitiv, aceasta este tocmai activitatea de bază a Comisiei”, a spus el.

Lamberts a subliniat că problema nu este dacă respectivele contracte semnate cu consultanții externi sunt legale, ci dacă există ”o legitimitate democratică” pentru ”a vinde” funcții publice contractorilor privați.

Eurodeputatul a avertizat cu privire la riscul apariției unor conflicte de interese, în condițiile în care Ombudsmanul European a semnalat un contract atribuit de către Comisie companiei BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume. Compania a fost angajată pentru a studia includerea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG) în normele bancare ale UE, ceea ce a ridicat anumite suspiciuni, spune Lamberts.