Blackout? Gâlceava politică dintre UE și Elveția trimite spre apus Steaua de la Laufenburg
Orășelul elvețian Laufenburg a devenit un simbol al integrării rețelelor de electricitate din Europa încă de când rețelele Elveției, Germaniei și Franței au fost interconectate în apropierea orașului, în 1958. Așadar, de mai bine de 60 de ani, ”Steaua de la Laufenburg”, așa cum se numește stația de comutare de acolo, a contribuit la asigurarea unei surse de energie stabilă pentru Elveția și pentru tot restul Europei, pe măsură ce consumul de energie a crescut în era post-belică. Acum, Steaua își pierde tot mai mult din strălucirea de odinioară, în condițiile în care Elveția se confruntă cu amenințarea concretă de a fi decuplată de la rețeaua europeană de electricitate, scrie Bloomberg.
Sectorul energetic a devenit cel mai recent câmp de bătălie între Uniunea Europeană și Elveția, europenii încercând toate trucurile pentru a-i convinge pe elvețieni să revină la sentimente mai bune cu privire la acordul comun dintre cele două părți, după ce Berna a refuzat să îl semneze în luna mai. Acest acord este responsabil cu gestionarea absolut tuturor relațiilor dintre blocul comunitar și țara alpină.
Fără un acord, elvețienii nu vor mai avea voie să participe la așa-numita interconectare a pieței de energie din regiune și, începând cu 1 iulie, certificatele sale de origine, care arată că electricitatea tranzacționată este generată dintr-o sursă regenerabilă, nu vor mai fi acceptate de UE.
Relațiile din ce în ce mai agitate ale Bernei cu Bruxelles-ul încep să-i înspăimânte pe elvețieni, dând naștere unor scenarii și glume macabre apărute în presa elvețiană, care anunță pene generalizate de curent. Dacă întreruperile de alimentare cu electricitate pe scară largă rămân un eveniment aproape improbabil, elvețienii se îngrijorează, pe bună dreptate, de faptul că întreruperea relațiilor cu UE va conduce, în cele din urmă, la costuri mai mari pentru locuitorii și companiile elvețiene.
Fără un acord privind energia electrică cu UE, ”va fi nevoie de eforturi suplimentare pentru a asigura stabilitatea rețelei electrice a țării”, a declarat într-un interviu Martin Bäumle, om de știință și parlamentar elvețian, fondator al Partidului Verde-Liberal.
”Aceste costuri în plus vor fi plătite de partea elvețiană”, spune el.
Amenințările asupra pieței de energie electrică este doar ultima dintre consecințele eșecului Elveției de a semna un acord-cadru cu Uniunea Europeană, care să înlocuiască și să adune laolaltă toate acordurile bilaterale semnate cu statele membre, de la politicile de imigrație la aviația civilă.
Elveția susține că forma propusă a acordului îi amenință suveranitatea și capacitatea de a-și proteja piața muncii.
Uniunea Europeană, de cealaltă parte, a anunțat că, fără un acord, Elveția ar trebui să își ia gândul de la acces nestingherit al cetățenilor săi la piața unică, ceea ce îi aduce Elveției beneficii totale anuale de 24 miliarde de euro, potrivit unui calcul realizat de Bertelsmann Stiftung în 2019.
Ciorovăială pe privilegii
Uniunea Europeană este proaspăt ieșită – cu un succes relativ – din experiența negocierilor pentru acordul post-Brexit, iar marjele de negociere pe care i le acceptă Elveției sunt tot mai mici.
În 2019, Bruxelles-ul a încercat, fără să reușească până la capăt, limitarea acțiunilor elvețiene la tranzacționare, dorind să suspende echivalența reglementărilor piețelor bursiere.
La începutul acestui an, operatorului feroviar elvețian SBB i s-a interzis să participe la un program de cercetare derulat de UE, iar în luna mai producătorilor elvețieni de echipamente medicale li s-a refuzat accesul neîngrădit la exportul produselor lor către blocul comunitar, așa cum făcuseră de ani de zile.
Însă, companiile de electricitate s-ar putea confrunta cu cele mai mari probleme dintre toate.
„Elveția își va pierde treptat conexiunea privilegiată cu sistemul de energie electrică al UE. Scăderea interconectărilor și a cooperării dintre părți vor face ca sistemul energetic elvețian să devină mai puțin eficient și mai costisitor pentru consumatorii elvețieni”, a transmis Comisia Europeană.
Deși este o țară mică, Elveția joacă un rol foarte important în sistemul de energie electrică al Uniunii Europene, prin cantitatea mare de energia curată pe care o produce și prin liniile de transport îi traversează teritoriul. Prin excluderea de pe piața de energie a UE și de la algoritmul european de calcul, operatorul elvețian de sistem – Swissgrid AG – se teme că rețeaua sa, interconectată cu cele din țările vecine în 41 de puncte, ar putea deveni în timp mai puțin stabilă. Componentele esențiale ale sistemului ar putea ajunge în situații de supratensiune, avertizează Swissgrid.
”Este ca un corp căruia îi tai inima”, spune Eberhard Roehm-Malcotti, șeful de politici energetice europene al celei mai mari companii de utilități din Elveția, Axpo Holding.
În plus, țara se confruntă cu spectrul întreruperii legăturilor cu sursele de alimentare din țările vecine, pe care elvețienii se bazează în lunile de iarnă, când cererea de energie crește.
Producătorii de energie electrică din Elveția speră la un acord tehnic cu blocul comunitar, chiar dacă acesta nu va soluționa problema mai largă și foarte spinoasă a accesului pe piață.
”Așa, am avea o soluție durabilă”, crede Michael Frank, directorul Societății Elvețiene a Companiilor Electrice. O sursă de alimentare stabilă este ”fundamentală pentru ca Elveția să reprezinte un adevărat centru economic”.
Colac peste pupăză
O problemă suplimentară o reprezintă nerecunoașterea de către UE a certificatelor de origine, ceea ce înseamnă că producătorii elvețieni de energie pierd bani, întrucât piața transfrontalieră a certificatelor verzi tranzacționabile este foarte puțin lichidă.
Dacă electricitatea din rețea provine din surse neregenerabile, cum ar fi cărbunii, gazele naturale sau energia nucleară, certificatele verzi sunt cumpărate de companii care astfel pot își cumpere ”regenerabilitatea” energie pe care o consumă. Ponderea energiei regenerabile în consumul companiilor este un indicator important pentru giganți mondiali, care s-au angajat să utilizeze energie curată pentru operațiunile lor.
Din această perspectivă, ministra elvețiană al Energiei și Transporturilor, Simonetta Sommaruga, a declarat în fața parlamentarilor confederali, în luna iunie, că este foarte complicat să se cuantifice pagubele financiare cauzate de nerecunoașterea acestor certificate.
Elveția poate folosi în continuare garanțiile UE, însă dezechilibrul va crea o supraofertă de certificate verzi în țara alpină, ceea ce va duce prețurile în jos, crede compania Axpo. Mai departe, acest fapt ar putea constitui un important factor descurajant pentru producătorii de energie pentru a investi în tehnologiile regenerabile.
Oricum ar sta lucrurile, este cert că, dat fiind gradul mare de interconectare a rețelelor, Bruxelles-ul nu poate lovi în Elveția fără a-și provoca pagube sie însuși, crede liderul verzilor liberali, Martin Bäumle.
”Nu e ca și cum ai învârti un buton și pac!, Elveției i se ia curentul”, a spus el, adăugând că ”dacă vor exista întreruperi în alimentare, asta va afecta toată lumea. Este o iluzie că Elveția va cădea în beznă, în vreme ce restul Europei va străluci de luminițe”.
Pentru Elveția, o veste bună ar putea să se întrevadă chiar privind spre negocierile pentru post-Brexit. Accesul Marii Britanii la piața energetică a UE a făcut parte din discuțiile privind Brexit-ul, amenințarea cu întreruperea alimentării cu electricitate fiind folosită ca monedă de schimb în negocierile privind cotele de pescuit. În cele din urmă, accesul Marii Britanii la piața energetică europeană a rămas neschimbat. Asta însă nu îi liniștește prea mult pe elvețieni, negocierile sunt încă dure și finalul se întrevede departe.
Epilog
În timpul unui interviu luat de jurnaliștii Bloomberg la Zürich, s-a luat curentul, pentru doar câteva secunde. Prilej excelent pentru o glumă cu tâlc: ”Ah, ăsta e Bruxelles-ul care a călcat pe ștecher!”









