Banca Naţională a României menţine dobânda cheie la 1,25% pe an

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit unui comunicat al instituției.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 7 iulie 2021, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, arată sursa citată.

Totodată, deciziile Consiliului de Administraţie al BNR vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută ą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Rata anuală a inflaţiei a crescut în aprilie 2021 la 3,24%, de la 3,05% în martie, iar în luna mai a urcat la 3,75%, uşor peste nivelul prognozat şi deasupra limitei de sus a intervalului ţintei. Creşterea a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC (indicele preţurilor de consum), mai cu seamă de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi cotaţiei petrolului.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna aprilie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv la 2,6%, şi a crescut la 2,8% în luna mai. Rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut la 2,2% în aprilie şi la 2,3% în mai, de la 2,1% în martie.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut sub nivelul de 3% sută, crescând în aprilie şi rămânând în luna mai la 2,9%, de la 2,8% în martie 2021.

BNR mai semnalează că activitatea economică a continuat să se redreseze în trimestrul I 2021 într-un ritm considerabil mai alert decât cel anticipat, deşi încetinit în raport cu intervalul precedent, aceasta recuperând aproape în totalitate pierderea suferită în trimestrul al doilea din 2020.

Astfel, economia şi-a redus declinul în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2020, în condiţiile creşterii ei în termeni trimestriali cu 2,8 la sută. Evoluţia face probabilă redeschiderea deviaţiei pozitive a PIB în trimestrul I 2021, în devans cu două trimestre faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, punctează BNR.

Reprezentanţii Băncii Naţionale mai menţionează că, din perspectiva evoluţiilor în termeni anuali, redresarea a fost antrenată şi în trimestrul I 2021 de cererea internă. Determinantul major l-a constituit de această dată consumul privat, care s-a redinamizat considerabil, în principal pe seama revigorării puternice a cumpărărilor de mărfuri şi servicii, dar şi cu aportul altor subcomponente. La rândul ei, formarea brută de capital fix şi-a mărit contribuţia pozitivă la dinamica anuală a PIB, aceasta devenind astfel majoritară, în condiţiile accelerării semnificative a creşterii sale, pe fondul saltului amplu al variaţiei investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), ce a devansat, ca impact, pierderea consistentă de ritm consemnată de construcţiile noi.

În schimb, exportul net şi-a mărit substanţial aportul negativ, ca urmare a creşterii mai pronunţate a dinamicii importurilor faţă de cea evidenţiată în cazul exporturilor de bunuri şi servicii, având drept consecinţă şi accentuarea adâncirii deficitului balanţei comerciale în raport cu perioada similară a anului trecut.

Sursa citată mai semnalează că, potrivit celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, economia a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial în decelerare, implicând, însă – în contextul efectului de bază asociat contracţiei severe din perioada similară a anului trecut -, majorarea la un nivel considerabil, de două cifre, a dinamicii anuale a PIB.

Pe piaţa financiară, cotaţiile relevante ale segmentului monetar interbancar au consemnat noi scăderi uşoare în lunile mai şi iunie, iar randamentele titlurilor de stat au continuat să descrească lent pe scadenţele scurte, în timp ce în cazul maturităţilor mai lungi au cunoscut ajustări ascendente moderate. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari şi-au prelungit ori şi-au accentuat trendul descendent în intervalul aprilie-mai 2021, coborând astfel la valori foarte joase din perspectivă istorică. Totodată, după creşterea uşoară din prima parte a lunii aprilie, cursul de schimb leu/euro a tins să se stabilizeze pe noul palier, inclusiv pe fondul diferenţialului ratelor dobânzilor.

Banca Naţională mai arată că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accelerat considerabil creşterea în primele două luni ale trimestrului II 2021, urcând în luna mai până la 10,1% şi mărindu-şi media pe ansamblul intervalului la 9,2%, de la 5,7% în trimestrul I. Evoluţia a reflectat atât un efect de bază, cât şi aportul consistent adus de fluxul de credite, în contextul continuării creşterii solide a economiei şi al trendului general descendent al ratelor dobânzilor, precum şi pe fondul măririi uşoare a contribuţiei programelor guvernamentale în raport cu precedentele două luni, care a rămas totuşi modestă. Dinamica anuală a componentei în lei s-a mărit astfel la 14,5% în intervalul aprilie-mai, de la 10% în trimestrul I, iar ponderea acesteia în total a urcat în luna mai la 70,6% (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

Acesta adaugă că, în acelaşi timp, evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei inflaţiei, cel puţin pe termen scurt, date fiind încetinirea puternică a ritmului vaccinării pe plan intern şi tendinţa de răspândire în unele ţări europene a variantei mai contagioase de coronavirus (Delta).

Surse de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Din această perspectivă, importante sunt proxima rectificare bugetară şi strategia de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă, conform recomandărilor instituţiilor europene, precum şi aprobarea de către CE a Planului naţional de redresare şi rezilienţă.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, BNR subliniază că evoluţiile recente sunt mai favorabile decât cele anticipate, inclusiv la nivelul intenţiilor de angajare, dar persistă incertitudini legate de perspectiva situaţiei epidemiologice şi de implicaţiile sistării programelor de sprijin guvernamental. Riscuri suplimentare vin din tendinţele sincronizate de creştere a cotaţiilor multor materii prime, de natură să accelereze inflaţia pe plan mondial.