Șotron politic în UK: Edinburgh și Londra – noi motive de gâlceavă. Explicații și subtilități
O scrisoare trimisă joi de șefa Cabinetului de la Edinburgh, Nicola Sturgeon, către premierul britanic Boris Johnson, arată noi clivaje între cele două părți, motivul disputei fiind, de această dată, eliberarea de noi licențe de explorare și exploatare a hidrocarburilor.
În mod contra-intuitiv, având în vedere bogăția Scoției în hidrocarburi, Sturgeon a cerut guvernului Marii Britanii să reconsidere oportunitatea acordării licențelor pentru petrol și gaze, la doar câteva zile după publicarea unui raport alarmant al Organizației Națiunilor Unite, care a avertizat asupra consecințelor cumplite ale schimbărilor climatice pentru planetă, în absența unor măsuri drastice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
În scrisoarea adresată premierului britanic Boris Johnson, citată de Bloomberg, Sturgeon arată:
”Suntem amândoi conștienți de importanța petrolului și a gazelor de-a lungul multor decenii pentru economiile din Scoția și din Marea Britanie, nu în ultimul rând din perspectiva locurilor de muncă. Cu toate acestea, răspunsul la aceste provocări – dată fiind gravitatea situației de urgență climatică – nu poate fi cel obișnuit în alte ocazii.”
Un context politic complicat la Edinburgh
Scrisoarea reflectă presiunea la care este supusă Nicola Sturgeon cu puțin timp înainte de summit-ul pe probleme climatice care va avea loc în toamnă la Glasgow, acolo unde sunt așteptate nu doar discuții aprinse, ci și anunțarea unor decizii capitale pentru viitorul planetei.
Mai mult decât atât, Sturgeon vrea să își afișeze interesul pentru tematica ecologică, în condițiile în care în aceste zile continuă negocierile cu privire la un potențial acord de cooperare în parlamentul scoțian între Partidul Național Scoțian, pe care îl conduce, și Partidul Verzilor din Scoția, o altă formațiune pro-independență.
Principala preocupare din scrisoarea premierului Scoției este legată de dorința ca Londra să reevalueze autorizarea de lucrări de explorare în unele perimetre autorizate, dar care nu au fost încă dezvoltate, cum ar fi perimetrul Cambo, situat la vest de arhipelagul scoțian Shetland. O decizie finală privind investițiile în acest perimetru, a cărui licență este deținută de Siccar Point Energy Ltd. și Royal Dutch Shell Plc, este așteptată spre sfârșitul acestui an, fiind amânată din 2020, din cauza prăbușirii cotațiilor internaționale ale hidrocarburilor, pe fondul crizei pandemice.
Guvernul de la Londra nu a dorit să comenteze pe marginea scrisorii primite.
Purtătorul de cuvânt al lui Johnson, Max Blain, a declarat presei că decizia privind zăcământul Cambo s-a ”bazat pe o licență pre-existentă, dar în mod evident va urma să facă parte din mixul energetic pe termen scurt, în tranziția pe care ne-o propunem, spre energia regenerabilă.”
Verzii scoțieni, cărora Sturgeon a fost dispusă să le acorde portofolii importante în viitorul cabinet, dacă se va ajunge la un acord de cooperare, s-au plasat de la bun început în favoarea revocării licenței pentru zăcământul Cambo, plusând chiar și cerând interzicerea acordării de noi permise pentru dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze, așa cum a decis, în acest an, Danemarca.
Cele două companii beneficiare, Shell și Siccar Point, au refuzat să comenteze pe această temă.
Directorul executiv al Shell, Ben van Beurden, declarase luna trecută, întrebat despre perimetrul Cambo:
”Aud tot soiul de apeluri pentru oprirea explorării, pentru oprirea producției. Permiteți-mi să fiu foarte clar: atâta timp cât Marea Britanie are încă nevoie de petrol și gaze pentru consumul propriu, este spre binele său să și-l producă singură, dacă are această posibilitate.”
La începutul acestui an, guvernul de la Londra a pus pe hârtie un plan strategic menit să transforme Marea Nordului într-un bazin producător de hidrogen și de energie regenerabilă, la care s-ar adăuga proiecte de stocare a CO2.
Deși deocamdată ministrul energiei din cabinetul Johnson, Anne-Marie Trevelyan, nu a impus interzicerea acordării de noi licențe de explorare, ea nici nu a exclus ca acest lucru să se întâmple în viitor, decizie luată deja de Danemarca, de cealaltă parte a Mării Nordului.
Perimetrul Cambo se numără printre cele mai mari proiecte potențiale de petrol și gaze din Marea Britanie, deși, la nivel global, reprezintă o miză minoră. Într-o primă fază de dezvoltare, ar fi vizată o cantitate de 170 de milioane de barili echivalent petrol, suficientă abia pentru a satisface consumul global vreme de mai puțin de două zile.









