Lancet: Hipertensiunea arterială, boala zilelor noastre. România, printre țările cu risc crescut
Un studiu publicat miercuri în prestigioasa revistă Lancet arată că numărul persoanelor adulte care suferă de hipertensiune arterială s-a dublat la nivel mondial în ultimii 30 de ani, ajungând la peste 1,2 miliarde de oameni, scrie Euractiv.com. Printre țările cu rate ridicate de incidență ale bolii se numără țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Studiul a analizat datele disponibile din 184 de țări și teritorii de pe tot globul.
Hipertensiunea arterială (HTA) este considerată o cauză directă pentru peste 8,5 milioane de decese la nivel mondial în fiecare an, fiind principalul factor de risc pentru accidentele vasculare cerebrale, bolile ischemice ale inimii, precum și pentru alte boli vasculare și renale.
Scăderea tensiunii arteriale și ținerea ei sub control poate reduce numărul de infarcturi cu un sfert și poate reduce aproape la jumătate cazurile de insuficiență cardiacă și de accidente vasculare cerebrale.
Boala este considerată simplu de diagnosticat și relativ ușor de tratat cu medicamente comune și ieftine, în așa fel încât să se poată evita problemele grave de sănătate, însă, cu toate acestea, numărul persoanelor care suferă de HTA este în continuă creștere, arată studiul.
În plus, aproape jumătate dintre persoanele cu tensiune arterială ridicată nu cunoșteau faptul că suferă de această boală, potrivit datelor compilate la nivel mondial, în 2019. Dintre cei diagnosticați cu această afecțiune, aproximativ jumătate nu au primit tratamentul necesar. La nivel mondial, tensiunea arterială a fost măsurată la mai puțin de un sfert dintre femeile și la mai puțin de o cincime dintre bărbații cu hipertensiune, date valabile tot pentru anul 2019.
“În ciuda progreselor medicale și farmacologice de-a lungul deceniilor, progresul global în gestionarea hipertensiunii arteriale a fost lent până acum, iar marea majoritate a persoanelor cu HTA rămân netratate, în special în țările cu venituri mici și medii”, a declarat principalul autor al studiului, Majid Ezzati, cercetător la Imperial College din Marea Britanie.
În Europa, ratele de hipertensiune arterială rămân ridicate în țările din Europa Centrală și de Est, mai ales în Ungaria, Polonia și Croația. Studiul a constatat că în aceste țări, alături de Lituania, Bielorusia și România, mai mult de jumătate din populația feminină suferă de această afecțiune.
La polul opus, în țările din vestul Europei, în special în Elveția, Marea Britanie și Spania, s-a constatat că prevalența hipertensiunii arteriale a atins minime istorice în ultimii ani. Totodată, pentru aceste țări au fost evidențiate și cele mai scăzute rate de incidență a HTA la populația feminină, sub 24%.
Clara Chow de la Universitatea din Sydney a declarat că
”… încetinirea trendului descrescător al prevalenței HTA la nivel global și procentul global de control al tensiunii arteriale la doar circa 20% ar trebui să servească drept un semnal de alarmă la nivel mondial, întrucât bolile cardiovasculare vor fi una dintre poverile cele mai dificile ale sistemelor sanitare pentru anii următori, mai ales dacă vom continua în acest ritm.”
Ea a adăugat că există o ”nevoie urgentă” de abordări inovatoare pentru a reduce incidența hipertensiunii arteriale la nivel global.
”Avem nevoie de strategii mai bune pentru a îmbunătăți rata de diagnostic și managementul afecțiunii, fie folosind asistența primară și sistemele existente, fie identificând noi metode prin care să-i implicăm activ pe oameni în procesul de gestionare a tensiunii lor arteriale”, a mai adăugat ea.
Chow a evidențiat importanța utilizării avantajelor transformărilor digitale manifestate în ultimii ani, precum telemonitorizarea parametrilor medicali ai pacienților, monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu, trimiterea de mesaje text (SMS sau alte forme) pentru a îmbunătăți aderența pacienților la metodele de prevenție, precum și luarea altor măsuri de natură digitală, pentru a încuraja comportamentele sănătoase ale publicului și a putea scăpa de obstacolele care stau în calea controlului eficient al tensiunii arteriale.









