20 de companii din zootehnie poluează mai mult decât Germania, Marea Britanie sau Franța

Creșterea animalelor contribuie semnificativ la emisiile de carbon, zootehnia reprezentând 14,5% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră. Cercetările în domeniu au constatat că este nevoie ca țările bogate să reducă semnificativ consumul de carne și de lactate în contextul crizei climatice.

Între 2015 și 2020, companiile mondiale din sectorul cărnii și al produselor lactate au primit peste 478 de miliarde de dolari de la 2.500 de firme de investiții, bănci și fonduri de pensii, majoritatea cu sediul în America de Nord sau Europa, potrivit unui raport. Cu un sprijin financiar de un asemenea nivel, producția de carne ar putea crește cu încă 40 de milioane de tone până în 2029, putând atinge 366 milioane de tone de carne pe an.

Cei mai mari producători vor continua să fie China, Brazilia, SUA și statele membre ale Uniunii Europene. Până în 2029 aceste țări ar putea produce în continuare 60% din producția mondială de carne.

În întreaga lume, potrivit raportului, trei sferturi din toate terenurile agricole sunt folosite pentru creșterea animalelor. Numai în Brazilia, 175 de milioane de hectare sunt utilizate pentru creșterea vitelor, o suprafață de teren aproape egală cu întreaga suprafață agricolă a Uniunii Europene.

În raport este semnalat și un alt aspect, respectiv că, pentru a reduce concurența, cele mai mari companii le-au cumpărat pe cele mai mici care poate aveau modele de producție alimentară mai durabile, scoțându-le pe acestea de pe piață.

Nici interesul recent manifestat de unele companii cu privire la înlocuitorii vegetali ai cărnii nu abordează cu adevărat problemele fundamentale din actualul sistem alimentar centrat pe proteine ​​animale, cu impact devastator asupra climei, biodiversității și a sănătății oamenilor din întreaga lume, a declarat Stanka Becheva, activist în domeniul alimentației și agriculturii care colaboarează cu organizația Friends of the Earth.

Becheva susține că trebuie stimulate diferite modele de consum și că industria cărnii trebuie să fie mai bine reglementată, astfel încât companiile să plătească daune pentru problemele deja create.

În ceea ce privește investițiile, Becheva a declarat că băncile și investitorii privați, precum și băncile de dezvoltare, cum ar fi Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, trebuie să oprească finanțarea proiectelor de producție de proteine ​​animale la scară largă.

“Nu credem că vreun sector alimentar este mai mult sau mai puțin durabil decât altul. Dar există modalități mai mult sau mai puțin durabile de a produce alimente vegetale sau animale și ne angajăm să facem mai durabilă producția de proteine ​​animale. Știm, de asemenea, că emisiile medii de gaze cu efect de seră din UE provenite de la animale sunt jumătate din media globală. Media globală este de aproximativ 14%, iar media UE este de 7%”, a declarat Paolo Patruno, secretar general adjunct al Asociației Europene pentru Industria de Prelucrare a Cărnii.

În Anglia și Țara Galilor, Uniunea Națională a Fermierilor și-a stabilit ca obiectiv ca emisiile de gaze cu efect de seră în agricultură să ajungă la zero până în 2040.