SUA anunță noua alianță strategică cu Marea Britanie și Australia. China și Franța reacționează
Administrația condusă de Joe Biden încearcă să îşi consolideze în toate direcţiile alianţele în faţa creșterii importanței strategice a Chinei, anunțând miercuri un vast parteneriat de securitate cu Australia şi Marea Britaniei în zona indo-pacifică. Noul parteneriat va cuprinde și livrarea de submarine cu propulsie nucleară pentru aliații australieni, anunț care a stârnit mânia Franței, care încheiase un contract uriaș cu Australia, pentru livrarea de submarine convenționale, potrivit agenției France Presse. Nici reacția Chinei nu a întârziat.
Premierul australian Scott Morrison, președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au anunțat parteneriatul de securitate în cadrul unei reuniuni virtuale, transmise online. Noul acord va fi cunoscut sub numele de AUKUS.
“Regatul Unit, Australia şi SUA vor fi legate şi mai strâns, ceea ce reflectă nivelul de încredere dintre noi şi profunzimea prieteniei noastre”, a declarat Boris Johnson, care a obţinut astfel un succes diplomatic clar, în strategia sa de a evita izolarea internaţională a Marii Britanii după Brexit.
La puțin timp, Franța a transmis că noul parteneriat pune capăt acordului semnat cu Australia, în 2016, de către constructorul francez Naval Group, care prevedea construirea și furnizarea de până la 12 submarine cu propulsie convenţională (nenucleare) derivate din viitoarele submarine nucleare franceze Barracuda, contractul putând ajunge până la suma de aproximativ 90 miliarde de dolari australieni (66 miliarde de dolari SUA).
Într-un briefing de presă organizat joi, Scott Morrison a apărat decizia semnării noului parteneriat și a spus că înțelege dezamăgirea Franței. Vorbind despre un ”parteneriat pentru totdeauna” cu SUA și Marea Britanie, el a adăugat că până la stabilirea concretă a detaliilor acordului va mai dura încă aproximativ 18 luni, înainte ca lucrările propriu-zise de construcție la submarine să înceapă în Australia. Construirea și punerea în funcțiune a acestor submarine cu propulsie nucleară poate să dureze până la 10 ani, a spus el, citat de Bloomberg.
”În calitate de prim-ministru trebuie să iau decizii care sunt în interesul securității naționale a Australiei. Știu că și Franța ar face la fel”, a spus Morrison.
Franța acuză lipsa de coerență și consultare între aliați. Nici Noua Zeelandă nu se bucură
Decizia de a renunța la programul franco-australian este ”contrară literei și spiritului cooperării care a prevalat între Franța și Australia” și arată ”o lipsă de coerență strategică”, au reacționat, într-o declarație comună, ministrul francez pentru Afaceri Externe și Europene, Jean-Yves Le Drian, și ministrul Forțelor Armate Florence Parly.
”Decizia regretabilă care tocmai a fost anunțată, cu privire la programul FSP (”Future Submarines Program”), nu face decât să consolideze necesitatea unei autonomii strategice europene, mult mai puternică și mult mai clară decât acum. Nu există nicio altă modalitate credibilă de a ne apăra interesele și valorile în lume, inclusiv în zona indo-pacifică”, au declarat miniștrii francezi.
Potrivit unei persoane familiarizate cu tema în chestiune, știrea cu privire la anularea acordului cu Naval Group a fost o reală surpriză pentru partenerii francezi. Surpriza este cu atât mai mare cu cât compania și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale de până în prezent, de la stabilirea prețurilor până la respectarea termenelor și angajamentelor în legătură cu producția locală din Australia, spune sursa citată. Naval Group se aștepta la derularea contractului pe o perioadă de cel puțin 50 de ani, iar situația de față va necesita negocieri dure pentru rezilierea contractului, contra unor despăgubiri.
Premierul Morrison a anunțat că submarinele nucleare vor fi construite la șantierul din Adelaide, tocmai orașul în care și francezii de la Naval planificaseră să construiască cele 12 submarine alimentate convențional.
”În mod realist, submarinele cu propulsie nucleară nu vor fi gata de operare până la finalul acestui deceniu. Altfel, este o decizie îndrăzneață și o oportunitate reală pentru Australia”, a declarat Paul Maddison, fost comandant al Marinei Regale Canadiene.
În ce privește echiparea submarinelor, Scott Morrison a spus că Australia nu își dorește arme nucleare, iar submarinele vor fi dotate exclusiv cu armament convențional.
Chiar și așa, vestea despre acordul Australiei cu SUA și Marea Britaniei au determinat-o pe Jacinda Ardern, premierul din Noua Zeelandă, să transmită ”vecinilor” dinspre vest că țara nu le va permite submarinelor australiene să navigheze în apele sale teritoriale.
Ardem a invocat tradiția politică non-nucleară veche de zeci de ani a Noii Zeelande, acesta fiind unul dintre principalele motive pentru care neo-zeelandezii nu au fost invitați să se alăture acestui nou parteneriat. Cu toate acestea, pactul nu aduce
”… absolut nicio schimbare în relația noastră deja consolidată cu Statele Unite, cu Marea Britanie și, bineînțeles, cu Australia”.
China în cătare
Noul cadru strategic apare într-o perioadă în care Beijing-ul caută să își mărească influența și capabilitățile militare din regiunea Asia-Pacific, deși un înalt oficial al SUA a declarat că acesta nu vizează nicidecum nici China, nici orice altă țară.
Ca parte a acordului, țările semnatare intenționează să își sporească cooperarea în ceea ce privește și alte măsuri de apărare comună, cum ar fi cele din domeniul securității cibernetice și al inteligenței artificiale.
”Cu toții recunoaștem imperativul asigurării păcii și stabilității regiunii indo-pacifice pe termen lung. Pentru aceasta, este necesar să putem aborda atât mediul strategic actual din regiune, cât și modul în care acesta poate evolua, întrucât viitorul fiecărei națiuni și al lumii depinde de o regiune indo-pacifică liberă și deschisă, sustenabilă și înfloritoare în deceniile care urmează”, a declarat președintele american Joe Biden, în cadrul reuniunii virtuale comune cu ceilalți doi lideri.
Biden a avut o conversație telefonică cu președintele chinez Xi Jinping săptămâna trecută, în cadrul căreia a criticat lipsa de implicare a Beijing-ului în problemele bilaterale și globale, precum schimbările climatice și gestionarea pandemiei de Covid-19. Președintele SUA a propus o întâlnire personală cu Xi, dar președintele chinez a refuzat să o confirme.
În conversația cu liderul chinez, președintele Biden făcut mențiuni și cu privire la acest plan trilateral, deși nu a dat detalii, potrivit unui oficial de la Washington, citat de Bloomberg, care a adăugat că administrația de la Washington va avea disponibilitatea să explice pe larg intențiile care stau la baza semnării acordului AUKUS oricăror părți terțe interesate.
Și șeful guvernului de la Canberra a declarat că a avut convorbirii cu aliații țării sale din regiune, adresându-i o invitație deschisă la discuții și președintelui chinez Xi Jinping.
Reacția Chinei nu a fost deloc împăciuitoare:
”Parteneriatul subminează enorm pacea și stabilitatea regională, agravează cursa înarmării și afectează eforturile internaționale de neproliferare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Zhao Lijian.
De asemenea, el a pus sub semnul întrebării angajamentul Australiei de a renunța la armele nucleare și a spus că SUA și Marea Britanie
”… se folosesc de exporturile nucleare ca de un instrument de joc geopolitic, aplicând astfel standarde duble”.
Un mare avantaj pentru Australia și, mai ales, pentru premierul Morrison
Noul aranjament strategic reprezintă o mare realizare pentru Scott Morrison, care și-a exprimat de fiecare dată dorința de a intensifica implicarea țării sale în acordurile conduse de SUA, în încercarea de a contracara ceea ce el consideră o ”Chină asertivă în regiunea indo-pacifică”.
Sistemul de securitate strategică comună al Australiei și al aliaților săi americani cuprinde crearea rețelei de partajare a informațiilor Five Eyes (care include, pe lângă Australia și SUA, comunitățile de informații din Marea Britanie, Noua Zeelandă și Canada), grup care a transmis declarații publice prin care a criticat respectarea drepturilor omului de către Beijing. De asemenea, Australia este parte a acordului de securitate Quad, care implică și Japonia și India, și care urmează să aibă o primă întâlnire la nivel de lideri la Washington, în această lună.
Sub mandatul lui Morrison, relațiile Australiei cu China – care rămâne cel mai mare partener comercial al Australiei – s-au deteriorat semnificativ, după ce guvernul de la Canberra a făcut apel, anul trecut, pentru ca activitățile de cercetare a originilor virusului SARS-CoV-2 să fie realizate de anchetatori independenți cărora să le fie puse la dispoziție toate informațiile de care au nevoie, la fața locului, în Wuhan. De atunci, Beijing-ul a provocat o serie de represalii comerciale, inclusiv taxe la niveluri insuportabile pentru producătorii australieni de vin și orz, blocând în același timp transporturile de cărbune.
Cum citim noul aranjament de securitate?
Despre noua mișcare a lui Morrison, Herve Lemahieu, director de cercetare la Institutul Lowy, un think-tank australian fondat la Sydney, spune că are o mare importanță pentru Australia, țara urmând să se alăture unui grup select de țări care operează submarine cu propulsie nucleară.
”Trimite un semnal foarte clar pentru toată lumea, fiind gândit ca un gest care să întărească alianțele, pe fondul tensiunilor în creștere cu China, cu privire la disputele care o vizează, de la Marea Chinei de Sud până la Taiwan. Dacă nu ar exista China, America nu ar oferi acest tip de tehnologie Australiei, sub niciun chip.”
De altfel, singura ţară cu care Statele Unite au împărtăşit vreodată acest tip de tehnologie de propulsie nucleară este Regatul Unit, potrivit informațiilor prezentare de un înalt oficial de la Casa Albă.
La rândul său, John Blaxland, fost ofițer de informații, actualmente profesor de studii internaționale de securitate la Australian National University, a spus:
”Este, de departe, cea mai mare surpriză din geopolitica australiană din ultimele decenii. Acordul privind submarinele arată că SUA pune mare preț pe utilitatea consolidării capacităților militare ale Australiei, în complementaritate cu cele americane, la un nivel absolut neatins până acum.”
Blaxland mai spune că ”acordul în sine vorbește și despre o schimbare semnificativă a dinamicii geostrategice din regiunea indo-pacifică”.
În acest sens, el a subliniat creșterea interesului Marii Britanii în regiune, în special în perioada post-Brexit, precum și poziția tot mai belicoasă și provocatoare a Chinei. În plus, este un fel de a transmite un semnal limpede că preocupările cu privire la precaritatea puterii militare americane și la lipsa sa de capacitate de a descuraja sau de a câștiga un potențial conflict în Pacific sunt nefondate.
Anunțul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis, printr-un comunicat de presă, că a fost informată ”într-un stadiu incipient” despre acordul anunțat. Inspectorii AIEA vor colabora cu Marea Britanie și SUA pentru a se asigura că transferul de material nuclear în Australia se va face în conformitate cu Tratatul de Neproliferare Nucleară, a adăugat agenția.









