Cum stau românii cu învățatul limbilor străine? Simplu: învățăm superficial și uităm temeinic
99% dintre elevii români din învăţământul general secundar superior (învățământ liceal și profesional) studiază cel puțin două limbi străine, capitol la care România se situează în fruntea clasamentului Uniunii Europene, potrivit datelor publicate vineri de Biroul European de Statistică – Eurostat. Dacă vom corobora aceste date cu altele, cele care indică abilitatea de a vorbi în limbi străine, lucrurile stau cum nu se poate mai rău.
În rândul statelor membre UE, toţi elevii din învăţământul general secundar superior studiau în 2019 două sau mai multe limbi străine în Luxemburg şi Franţa. Urmează, cu o proporţie de 99%, elevii din Estonia, România, Cehia şi Finlanda. Ei sunt urmaţi de elevii din Slovacia (98%), Croaţia (95%) şi Slovenia (92%).
La polul opus, în Grecia doar 1% dintre elevii din învăţământul general secundar superior studiau două sau mai multe limbi străine în 2019, un nivel scăzut fiind înregistrat şi în Portugalia (6%), Irlanda (12%), Italia (25%) şi Spania (27%).

Ponderea elevilor din învăţământul general secundar superior care studiază cel puțin două limbi străine. Sursa: Eurostat.
În 2019, engleza era în UE cea mai studiată limbă străină în învăţământul general secundar superior (96% din elevi), pe locurile următoare fiind spaniola (26%), franceza (22%), germana (20%) şi italiana (3%).
În rândul limbilor străine din afara UE, cea mai studiată era rusa (3%), în special în Estonia (68%), Letonia (57%), Lituania (30%) şi Bulgaria (24%).
Cum stăm cu vorbitul limbilor străine?
Simplu spus, mult mai prost.
Cele mai recente date culese de Eurostat în ceea ce privește abilitatea cetățenilor europeni de a vorbi limbile străine sunt din 2016 și nu ne măgulesc deloc. Astfel, abia 10,2% dintre cetățenii români puteau vorbi două limbi străine, pondere cu care ne situam pe penultimul loc între țările membre UE la acea dată, devansând doar Marea Britanie, ieșită din Uniune între timp. În spațiul european, doar Turcia și Bosnia-Herțegovina stăteau chiar și mai rău.
Totuși, statisticile despre capacitatea de a vorbi măcar o limbă străină ne clasează mai bine, cu aproape un sfert dintre români (24,7%) declarându-se în stare să o facă. În acest clasament, sunt alte șase state UE (inclusiv Marea Britanie) care au scoruri mai slabe.
La un nivel superior, doar 0,9% dintre români au declarat că stăpânesc trei sau mai multe limbi străine. Și în acest clasament ne situăm pe ultimul loc în UE.
Topul pe care îl conducem detașat este cel al cetățenilor care declară că nu vorbesc nicio limbă străină. Aproape 2/3 dintre români se află în această categorie (64,2%), la distanță de următoarea clasată, Ungaria (57,6%), cele două state fiind urmate, la o nouă distanță apreciabilă, de Bulgaria (50,5%). La acea dată, ne consolăm cu ideea că britanicii ne depășesc la mustață în necunoașterea limbilor străine (65,4%), dar între timp am rămas lideri solitari ai infamului clasament.
Precizare: Cele mai recente date despre cunoașterea limbilor străine sunt publicate în vara anului 2019 și se referă la datele aferente anului 2016.










