Între UE și Rusia, Republica Moldova își face ochi dulci cu China. Riscuri și beneficii
Doar privind harta, este lesne de înțeles că Republica Moldova se află într-un loc periculos, între UE și Rusia, reușind, aproape constant, să-i nemulțumească deopotrivă pe birocrații de la Bruxelles și pe cei de la Moscova. În acest context, China poate să apară ca un broker cinstit și un posibil investitor prietenos, dar pățaniile cu chinezii ale celor din Muntenegru ar trebui să tragă ceva semnale de alarmă pe la Chișinău, arată o analiză Deutsche Welle (DW).
Ambasada Moldovei la Beijing a depus recent 20 de proiecte pentru potențiale investiții chineze în micuțul stat dintre cele două mari blocuri de putere ale Europei – UE și Rusia. Cu o valoare totală de aproximativ 1 miliard de dolari, ambasadorul Republicii Moldova la Beijing, Dumitru Braghiș, le-a declarat oficialilor chinezi că sectoarele cheie puse în joc ar fi medicina, industria farma, sectorul IT, transporturile, viticultura și agricultura.
Braghiș a precizat că țara sa este un spațiu investițional cu un sistem fiscal favorabil investitorilor și cu zone economice libere, facilități industriale și parcuri IT atrăgătoare pentru investiții.
Pe de altă parte, observatorii scenei politice și economice de la Chișinău sugerează că, mai degrabă decât cele de mai sus, lipsa relativă a unui regim de reglementare viabil și corupția pe scară largă sunt aspectele care i-ar putea atrage cel mai mult pe chinezii care ar dori să își stabilească noi capete de pod în apropierea piețelor Uniunii Europene și să își diversifice prezența pe piețele globale, dincolo de dependența pentru materii prime și forță de muncă ieftină pe care o resimt în raport cu Africa.
China, noul prieten mai mare și mai puternic
În urmă cu un an, Maia Sandu îl învingea pe Igor Dodon în alegerile prezidențiale, pe baza unui program care promitea o mai strânsă relație cu UE. Dar un conflict energetic acut cu Moscova, care risca să stingă becul la Chișinău, împreună cu eșecul UE de a condiționa cu adevărat promisiunile de finanțare a investițiilor în Moldova de o reformă a politicilor interne au împins noile autorități moldovenești către Beijing.
În această relație, China se concentrează, în mare măsură, pe aspectele de business ale cooperării și nu face nazuri la nimic altceva, fără condiții absurde sau greu de îndeplinit.
”Investițiile chineze reprezintă o oportunitate macroeconomică pentru Moldova, întrucât Beijing-ul punctează acolo unde UE și Rusia au eșuat, din cauza confruntării lor geopolitice. Prezența Beijing-ului este bine acceptată atât de Rusia, deoarece China este un partener cheie al Kremlinului, cât și de UE, care înțelege că politica Bruxelles-ului a dat rezultate slabe spre deloc în Moldova, în ultimul deceniu”, a declarat Michael Lambert, cercetător la Sorbona din Paris, pentru DW.
Beijing-ul și investitorii privați chinezi sunt interesați de resursele agricole ale țării, în condițiile în care piața chineză se remarcă printr-o cerere masivă de produse agro-alimentare, precum vinul și carnea pe care moldovenii știu și pot să le producă.
”De asemenea, China este interesată să dezvolte afaceri competitive, cum ar fi cele de pe piețele de coniac, cereale, roșii, miere și textile, pentru a numi doar câteva”, a adăugat Lambert.
China Energy dorește să semneze un acord de cooperare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii din Republica Moldova. Între timp, China Sinopharm International Corporation și-a exprimat și interesul de a coopera cu o companie din Republica Moldova pentru a implementa proiecte de dezvoltare în domenii precum radioterapia și chimioterapia.
Alte companii interesate de oportunitățile de investiții din Moldova sunt Great Wall Motors, China Overseas Economic Cooperation Corporation, Huawei și Asociația China-Europa pentru Cooperare Tehnică și Economică, a spus Braghiș.
”Mai mult, Moldova are un sistem fiscal interesant și competitiv, similar cu cel al Georgiei și Ucrainei, care atrage companiile chineze care caută un avanpost economic în apropierea UE”, a mai subliniat Lambert.
Ce ar avea de câștigat Moldova?
Cum salariile și costurile cu forța de muncă sunt pe o tendință de creștere în China, relocarea companiilor chineze în Moldova ar putea fi un mare atu, spun analiștii, mai ales că Beijing-ul ar vrea să evite să-și își pună toate ouăle în coșul Africii și vizează diversificarea piețelor, pentru a-și putea securiza mai bine lanțurile de aprovizionare.
”China nu are intenții militare cu privire la Moldova și, din punct de vedere politic, rămâne concentrată pe Asia Centrală. Pe scurt, Moldova este în primul rând un mijloc de diversificare a furnizorilor chinezi de mărfuri și un avanpost economic apropiat de Europa pentru producerea de alimente și vin, care sunt la mare căutare în China”, crede Lambert.
Pe de altă parte, o astfel de relație s-ar putea traduce și prin faptul că Moldova va urma să aprovizioneze China cu materii prime și produse procesate la un nivel de bază, în timp ce China va exporta spre Chișinău echipamente industriale și bunuri de larg consum cu valoare adăugată mare. Criticii unei asemenea relații susțin că producția acestor bunuri nu numai că va crea puține locuri de muncă și valoare adăugată limitată, dar produsele moldovenești sunt, de asemenea, vulnerabile la concurența internațională, la politicile protecționiste și la fluctuațiile prețurilor globale.
Moldova a început negocierile privind un acord de liber schimb cu Beijing-ul în 2017.
În 2015, SOE China Shipping Container Lines a lansat servicii de transport de containere în portul Giurgiulești. Investiția chineză i-a deschis Chișinăului posibilitatea să exporte produse în străinătate, ceea ce era vital, în condițiile în care economia moldovenească suferea din greu din cauza embargoului rusesc asupra importurilor de vin din Moldova.
Exemplul tragic al Muntenegrului
Sub guvernul anterior condus de Pavel Filip, în martie 2019, autoritățile moldovenești și două companii chineze, China Hyway Group și China Railway Group Limited, erau în discuții pentru a construi 300 de kilometri de autostradă la un cost de 400 de milioane de dolari. Însă, deocamdată, proiectul a rămas doar pe hârtie.
Într-un asemenea context, sunt unele voci care susțin că invitarea investitorilor din China ar putea umple de datorii micuța republică, pentru că banii pentru proiectele promise ar fi finanțați prin împrumuturi bancare chineze.
Desigur că exemplul Muntenegrului nu poate fi ignorat. Podgorica are acum nevoie de ajutor din partea UE pentru a plăti un împrumut chinez de un miliard de dolari proiectul unei autostrăzi faraonice de pe coasta Adriaticii până la granița cu Serbia vecină, proiect care nici nu a fost terminat, dar a reușit să și îndatoreze țara la un nivel complet nesustenabil.
Ana Pisonero, o purtătoare de cuvânt a UE, a declarat pentru Europa Liberă că Bruxelles-ul exprimă îngrijorări cu privire la ”efectele socioeconomice și financiare pe care le pot avea unele dintre investițiile Chinei”, precum și asupra riscurilor de dezechilibre economice și de înglodare în datorii.
China deține aproximativ un sfert din datoria totală a Muntenegrului, care a atins 103% din PIB în 2020.
Pe de altă parte, Lambert tinde să minimizeze riscul unor astfel de semnale de alarmă:
”Datoria Moldovei este în scădere prin prezența în creștere a Chinei în economia moldovenească, întrucât deocamdată companiile chineze oferă mai multe venituri decât absorb”, a spus el.
De fapt, un avantaj al prezenței slabe a Chinei în Moldova în perioada anterioară a fost tocmai aceea că Chișinăul nu are multe datorii față de Beijing.
China a investit doar 4 milioane de dolari până la sfârșitul lui 2018 — mult mai puțin decât investițiile făcute în alte state post-sovietice. Spre comparație, Kîrgîzstanul și Tadjikistanul au atras 1,4 miliarde de dolari, respectiv, 1,8 miliarde de dolari din investiții străine directe chineze până la sfârșitul anului 2018.
Moldova se bazează în mare măsură pe finanțarea occidentală, care a fost mai ieftină și mai ușor de obținut. De pildă, UE a acordat un ajutor de 100 de milioane de euro pentru a ajuta țara să poată lupta la combaterea pandemiei.
Relațiile cu năbădăi dintre Moldova și UE, respectiv Rusia
”Până în prezent, Moldova nu pare să fie în măsură să strâmbe prea mult din nas în relațiile cu UE sau Rusia”, a spus Lambert.
Așa stând lucrurile, pe termen lung, s-ar putea pune problema unui parteneriat exclusiv cu China și nu cu UE, a explicat el, deoarece un parteneriat cu Beijing-ul ar putea aduce mai multe beneficii decât cel cu UE.
”Cinstit vorbind, Moldova nu va putea niciodată să adere la UE, iar un potențial acord cu Moscova nu ar îmbunătăți situația economică a Republicii Moldova”, crede Lambert.
Moldova este puternic dependentă de importurile de gaze rusești, pe care Moscova le-a folosit constant ca monedă de schimb în relațiile cu Chișinăul.
Gazprom a anunțat că, dacă facturile neplătite pentru gazele livrate nu vor fi achitate, iar un nou contract nu va fi semnat până atunci, de la 1 decembrie gigantul rus va opri livrările de gaze către Moldova. În cele din urmă, un acord a fost semnat, fără a fi oferite mai multe detalii despre condiții și costuri.
Din septembrie, Gazprom a redus exporturile către Moldova, experții estimând o scădere a ofertei cu 35%. Gazprom cere, de asemenea, rambursarea a 700 de milioane de dolari din presupuse datorii. Gazprom însuși este acționar de 50% al Moldovagaz, monopolul gazelor din Moldova.
Dinspre vest, Moldova a primit un grant de 60 de milioane de euro de la UE drept ajutor pentru a trece de criza energetică, după cum anunța Maia Sandu în această săptămână.
Totuși, încă nu este deloc limpede dacă toate acestea vor fi suficiente pentru a opri Moldova să se afunde tot mai adânc în îmbrățișarea caldă a Beijing-ului.









