Criza energiei din Europa, agravată de un element surprinzător

Criza energiei din Europa a fost agravată anul trecut de un element neobișnuit – vântul. A suflat mai slab, așa că centralele eoliene de pe continent au mers la capacitate redusă. Eșecul este însă un avertiment care arată că sistemul energetic european are nevoie de soluții de stocare a energiei, arată Reuters, citată de Digi24.

Centralele eoliene au costuri de operare scăzute și oferă astfel energie mai ieftină decât centralele termice, care trebuie să plătească pentru combustibil, dar și pentru emisiile de carbon. Asta face ca prețurile de pe bursele de energie să scadă în perioadele cu vânt puternic, ceea ce duce în final la facturi mai mici pentru consumatori. Însă, în perioadele cu vânt mai slab, care nu sunt neobișnuite, determină creșterea prețurilor, deoarece mai multe centrale termice sunt puse în funcțiune.

Iar anul trecut a fost unul în care viteza vântului a fost mai redusă decât de obicei în Europa. Astfel, turbinele au generat mai puţină electricitate, ceea ce a înrăutăţit criza care oricum a trimis preţurile energiei spre maxime-record, în condiţiile în care furnizorii au fost nevoiți să cumpere mai multă energie produsă din cărbune şi gaze naturale, care este mai costisitoare.

O provocare: stocarea energiei eoliene

Situaţia ilustrează provocarea pe care o are în faţă Uniunea Europeană în eforturile sale de a da un impuls energiei regenerabile şi a-şi atinge ţintele climatice: preţurile energiei pot urca puternic atunci când vântul nu mai bate, astfel că sunt necesare modalităţi de stocare a unei părţi din energia în exces obţinută când vântul bate cu putere.

Analiștii spun că dacă am fi avut vânt puternic sau doar rezonabil în această perioadă, nu am fi avut astfel de creşteri dramatice de preţuri.

Cei mai mari producători de energie eoliană din Europa, Marea Britanie, Germania şi Danemarca, au valorificat doar 14% din capacitatea instalată în trimestrul trei, când preţurile gazelor au atins maxime record, comparativ cu o medie de 20-26% înregistrată în anii anterior, arată datele Refinitiv.

În Germania, țara care are cea mai mare capacitate de energie eoliană de pe continent, producţia combinată a parcurilor eoliene a scăzut cu aproximativ 16% în acest an.

Lecții de învățat

Șefii companiilor de utilități spun că sunt două lecții de învățat din această situație. În primul rând, prețurile vor fi mai volatile pe termen scurt și mediu, în condițiile în care vremea dictează prețurile. În aceste condiții, este evident că trebuie dezvoltate sisteme de stocare a energiei, iar prețurile mai mari încurajează investitorii să finanţeze soluţii de back-up.

Deja companiile de utilități din Europa au început să investească în sisteme de stocare, incluzând baterii mari sau soluții smart de încărcare pentru mașini electrice.

În plus, mai multe țări încearcă să răsplătească comportamentul flexibil al consumatorilor, precum companiile din industrie care își reduc consumul între anumite ore. În acest fel se face o mai bună sincronizare a cererii și ofertei, ce contribuie la stabilizarea rețelei, care oricum se află sub presiune.

Potrivit unui grup de lobby, statele europene investesc în prezent 40 de miliarde de euro în rețelele electrice, însă investițiile trebuie să ajungă la 66-80 de miliarde de euro în următorii 30 de ani.

Unii experți sunt însă de părere că tranziția energetică are loc prea repede. Aceștia arată că mai multe centrale pe cărbune și nucleare sunt dezafectate deși încă ne bazăm pe combusibilii fosili.

În plus, sistemele de rezervă nepoluante pentru perioadele în care producția de energie eoliană sau solară este redusă, cum ar fi bateriile, capacitățile de producție pe hidrogen și captarea și stocarea carbonului sunt la un deceniu distanță de a fi disponibile la scară largă. Deci, pentru moment, Europa încă are nevoie de capacități de producție bazate pe combustibili fosili.