Scăpați din chingile reglementărilor UE, britanicii poftesc la alimente ”îmbunătățite” genetic

Abia ce s-a uscat cerneala pe acordul post-Brexit, că guvernul britanic a și lansat o consultare cu privire la utilizarea tehnicilor de editare genică în activitățile de cultivare a plantelor și creștere a animalelor pe teritoriul Regatului Unit. Ca și până acum, editările și modificările genetice polarizează enorm dezbaterea, cu argumente pro și contra de ambele părți. BBC a realizat o sinteză a acestora.

În Marea Britanie, editările și modificările genetice asupra organismelor au fost strict restricționate până la finalul anului trecut, în conformitate cu legislația UE.

La nici o săptămână distanță de la începutului noului an, secretarul de stat pentru mediu George Eustice a anunțat că abordarea ar putea fi schimbată, iar tehnologia editării genice ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea unor culturi mai rezistente la boli, dăunători și în condiții meteorologice extreme. El a adăugat că în acest fel s-ar putea produce chiar alimente mai sănătoase, dar sunt destui care se opun aplicării acestor tehnologii. Criticii acesteia susțin că astfel se creează organisme complet noi și că reglementarea strictă este vitală, pentru a nu fi scăpată de sub control.

Editarea genică presupune alterarea precisă a unor porțiuni din moleculele de ADN specifice unei anumite specii, mulți oameni de știință considerând această tehnică diferită față de modificarea genetică (GM), care presupune grefarea sau introducerea ADN-ului unui tip de organism în altul.

Pentru a închide dezbaterea, în 2018, Curtea Europeană de Justiție a decis că, de fapt, ambele tehnologii sunt tehnici de inginerie genetică, așa încât sunt în prezent sub incidența unor reglementări stricte la nivelul Uniunii Europene.

Pledoarie pentru eugenie

Într-o intervenție la o conferință pe teme agricole la Universitatea Oxford, secretarul de stat Eustice a spus că Regatul Unit nu mai este obligat să ”respecte ca un sclav” legislația europeană, despre care a spus că este ”teribil de restrictivă și politizată”.

Eustice a explicat că tehnologia editării genice imită procesul natural de reproducere al organismelor, însă accelerează selecția pe care fermierii o fac de secole, alegând cele mai puternice și mai sănătoase animale sau plante, pe care să le înmulțească.

Pledând pentru aceasta, Eustice a spus că editarea genică a ridicat mult mai puține preocupări etice sau biologice decât alte forme de inginerie genetică, mai ales că organismele create prin editare genică ar fi ajuns să fie create în mod natural, așa încât tehnologia ”respectă legile naturii”.

Mulți alți oameni de știință au salutat cu entuziasm ideea consultării publice lansate de Londra.

Denis Murphy, profesor de biotehnologie la University of South Wales, a declarat că relaxarea restricțiilor de utilizare a editării genice va fi susținută în mare măsură de fermierii britanici și de oamenii de știință din domeniul agriculturii.

”Editarea genomului este deja utilizată în medicină și are un potențial imens pentru a face față provocărilor agricole majore, legate de securitatea alimentară, de schimbările climatice și de exigențele sustenabilității”.

Prof. Katherine Denby, de la Universitatea din York, a descris editarea genică drept un ”instrument puternic” care ar putea ajuta la soluționarea unei game largi de provocări ale Marii Britanii și a sistemului său de aprovizionare alimentară.

Denby spune că editarea genică va contribui enorm la creșterea rezistenței culturilor la dăunători și boli, ar putea reduce utilizarea antibioticelor și a pesticidelor, va îmbunătăți bunăstarea animalelor, ar putea face alimentele mai sănătoase și ar contribui la reducerea deșeurilor, prin prelungirea termenului de valabilitate al fructelor și legumelor.

“Impactul acestei tehnici depinde de modul în care este utilizată, de ce modificări specifice sunt provocate și în ce tipuri de organisme. Dar precizia și viteza cu care se poate aplica au capacitatea de a transforma procesele de dezvoltare a noilor soiuri de culturi și rase de animale, ajutând la stimularea producției de alimente mai sustenabile”.

Foarfeca genetică și Premiul Nobel pentru Chimie în 2020

Creatoarele primului instrument de editare genică, cunoscut sub numele de ”foarfecă genetică” – Crispr-Cas9, Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, au primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2020, cercetările lor și rezultatele acestora fiind apreciate ca ”revoluționare”. Cele două cercetătoare au publicat prima lucrare pe această temă în 2012.

Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna. Sursa foto: BBC / Miguel Riopa.

Între timp, utilizarea foarfecii genetică Crispr-Cas9 a cunoscut o mare popularitate în diferite arii de studiu. Instrumentul a contribuit la numeroase descoperiri importante în cercetarea de bază, dar și în medicină, unde sunt în curs studii clinice pentru aflarea unor noi terapii împotriva cancerului.

Tehnologia descoperită de Charpentier și Doudna promite, de asemenea, să fie capabilă de tratarea sau chiar vindecarea unor boli ereditare grave.

În prezent, este investigat potențialul utilizării sale în tratamentul anemiei falciformă (siclemia), o afecțiune gravă a sângelui care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Aceasta este caracterizată prin forma anormală a hematiilor, acestea având o formă de seceră (sickle), în loc de forma obișnuită de disc biconcav, ceea ce le scade flexibilitatea. Boala se poate manifesta prin simptome diverse, cauzate de o criză vaso-ocluzivă, în care aceste hematii blochează circulația în vasele mici de sânge, ceea ce conduce la oxigenarea deficitară a diferitelor organe: creier, rinichi, splină, plămâni, sistemul osos sau cel muscular.

Oricât de benefice ar fi utilizările sale, multe voci își exprimă temerea că, fără reglementări stricte, Crispr-Cas9 ar putea fi folosită și în alte scopuri. De pildă, pentru a crea așa-numiți ”designer babies”, ceea ce ar duce dezbaterea într-un câmp minat, din punct de vedere etic.

Termenul de ”designer baby” desemnează un nou-născut a cărui structură genetică a fost selectată sau modificată, adesea pentru a include o anumită genă, care poartă informația genetică a unei caracteristici dorite de către părinți pentru copilul lor, sau pentru a elimina genele asociate cu o boală.

Dar, când copiii născuți cu genomuri editate prin astfel de tehnici cresc și au, la rândul lor, alți copii, orice modificare a genomului lor ar putea fi transmisă de-a lungul generațiilor, introducând schimbări remanente pe termen lung populației umane.

Anul trecut, omul de știință chinez He Jiankui a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că a contribuit la conceperea primilor bebeluși umani născuți cu gene editate. El a fost condamnat pentru încălcarea interdicției guvernamentale privind aceste tehnici, după ce a efectuat experimente pe embrioni umani, pentru a încerca să le ofere protecție împotriva infectării cu virusul HIV.

Mai ușor cu entuziasmul pe scări…

Nu toate reacțiile au salutat inițiativa guvernului britanic de a deschide calea relaxării reglementărilor în problematica ingineriei genetice. Voci critice au fost auzite chiar din partea unor agricultori sau din industria alimentară.

De pildă, The Soil Association, un ONG care desfășoară campanii care se opun agriculturii intensive, sprijină achizițiile locale și educația publică în domeniul nutriției, precum și certificarea alimentelor ecologice. a declarat că salută inovația tehnologică, dar că Brexit-ul nu ar trebui utilizat ”pentru a urmări o agendă de dereglementare”.

Gareth Morgan, coordonatorul organizației pe tema politicilor agricole și de utilizare a terenurilor, a declarat: ”Editarea genică este ca o spoială pe un perete neterminat. Nu face decât să deturneze investițiile și atenția, care sunt vitale pentru cercetările fermierilor britanici, iar unele dintre acestea ar putea da rezultate, chiar acum, pe termen scurt”.

Morgan a adăugat:

”Consumatorilor și fermierilor care nu doresc să mănânce sau să cultive culturi sau animale modificate genetic trebuie să li se ofere o protecție adecvată împotriva acestora. Accentul trebuie pus pe modul de refacere a solurilor epuizate sau compromise, pe îmbunătățirea diversității culturilor, pe integrarea culturilor în rotație și pe reducerea dependenței de azot sintetic și de pesticide.”

Alți oameni de știință au avertizat că orice schimbare de abordare a ingineriei genetice ar trebui să se desfășoare cu mare prudență.

Dr. Adrian Ely, profesor la Universitatea din Sussex, specializat în biotehnologie și sustenabilitate, a declarat că permiterea utilizării editării genice în Marea Britanie ”ne va obliga să ne deschidem, fără discriminare, la importurile de alimente editate genic din întreaga lume”.

”Ideile care se susțin public cu privire la beneficiile editării genice pentru natura și mediul din Marea Britanie sunt supuse multor ipoteze și incertitudini. Trebuie să ne luăm timpul necesar pentru a le lua în considerare cu atenție, mai degrabă decât să le acceptăm fără întrebări suplimentare”.

Organizația caritabilă pentru bunăstarea animalelor RSPCA (Societatea Regală pentru Prevenirea Cruzimii faţă de Animale) și-a exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la editarea genică, directorul executiv Chris Sherwood spunând:

”Afirmațiile potrivit cărora editarea genică este același lucru cu selecția naturală sau altoirea plantelor sunt lipsite de onestitate și înșelătoare. Editarea genică este o tehnologie nedovedită care nu ia în considerare bunăstarea animalelor, preocupările publice sau etice. Aceasta implică proceduri care provoacă durere, suferință și vătămări pe termen lung, este un proces ineficient, care folosește un număr mare de animale pentru a produce rezultatul dorit la un singur individ.”

Grupurile care militează împotriva dereglementării ingineriei genetice au fost alarmate de anunțul secretarul de stat Eustice.

Dr. Helen Wallace, directoarea Centrului GeneWatch din Marea Britanie, a declarat:

”Eliminarea reglementărilor privitoare la noi tehnologii de alterare genetică ar putea însemna că produsele rezultate în urma acestor procese nu sunt urmărite, etichetate sau evaluate dacă sunt sigure. În plus, ar exista implicații masive la comerțul internațional de mărfuri, deoarece multe piețe nu vor accepta alimente genetic alterate, dar neetichetate ca atare (GM), astfel încât culturile și alimentele englezești ar putea fi pur și simplu refuzate”.

Guvernul britanic a declarat că nu va face rabat de la cele mai puternice standarde de sănătate și siguranță.

Consultarea publică se va desfășura timp de 10 săptămâni, până pe 17 martie.