Tupeu de borfaș: ”Mărirea pensiilor cu 40% poate fi una dintre cheile relansării noastre”

Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, susține că, deşi orice om politic care susţine mărirea pensiilor cu 40%, așa cum prevede legea aflată acum în vigoare, este considerat un sinucigaş politic, el susţine că această măsură poate fi una dintre cheile relansării României. Poziția sa a fost expusă pe pagina de Facebook.

Tăriceanu își auto-caracterizează abordarea drept ”una curajoasă, una pro piață, una care să nu facă din mărirea pensiilor cea mai mare catastrofă care ni se poate întâmpla, ci o reală oportunitate.”

”Cine să aibă curajul să facă o asemenea propunere când aproape jumătate de milion de concetățeni ai noștri și-au pierdut locurile de muncă și încă pe atâția s-au întors din străinătate și se uită după unul? La asta se adaugă propaganda găunoasă a guvernului care ne spune în fiecare zi cum fiecare bănuț trebuie băgat în relansarea economică și cum nu mai e loc și pentru pensionari. Doar spune… pentru că de fapt banii se duc în pușculițele de partid prin contracte oneroase date pe sub mână”, mai spune fostul premier.

În această clipă guvernul Orban se mândrește cu principala lui realizare: ajutor de șomaj tehnic pentru mai bine de un million de români. A fost un ajutor social necesar în fața unei crize care a înghețat economiile. Dar acești oameni nu vor să stea acasă pe ajutor de șomaj. O dată pentru că banii sunt puțini și în al doilea rând pentru că ei sunt oameni activi care nu vor să stea cu mâna întinsă la guvern. Dar locurile lor de muncă depind de consumul mărfurilor sau serviciilor pe care ei le produc. Și în acest ciclu o mărire consistentă a veniturilor pentru cât mai mulți oameni poate fi cheia succesului. De ce să dăm ajutoare pentru stat acasă când putem să încurajăm consumul mărind pensiile așa cum ne-am angajat?

Dacă guvernantii nu ar pleca de la premisa greșită că mărirea pensiilor este doar o pomană pe care o fac pensionarilor, le-ar fi mai ușor să ia decizia corectă. Dacă s-ar gândi că pensionarii de azi au susținut la rândul lor alți pensionari, nu li s-ar părea că mărirea pensiilor este un cadou nemeritat.

Abia mărirea cu 10% a pensiilor ar fi un cadou otrăvit! Pentru că această mărire nu acoperă nici măcar creșterea prețurilor din septembrie 2019 în septembrie 2020, ca să nu mai vorbim de inflația care ne așteaptă după colț.

Știu, o să fiu pus la colț de oamenii sistemului, de politrucii guvernului, de analiștii care își iau soldele de la pădure, de toți neaveniții care nu au creat un loc de muncă și nu au plătit o chenzină în viața lor, dar realitatea este cea pe care v-o spun: mărirea pensiilor cu 40% poate fi una dintre cheile relansării noastre.

Cine este Călin Popescu-Tăriceanu

Fost premier al României în perioada 2005-2008, una dintre cele mai prospere din perioada post-1989, a condus Guvernul în momentul aderării la Uniunea Europeană, beneficiind de o conjunctură extrem de favorabilă. Bugetul statului era alimentat îndestulător din surse de care România nu se putea bucura în perioadele anterioare: investiții străine în creștere, grație apetitului investitorilor pentru o țară nou-intrată în familia europeană, nivel nemaiîntâlnit al remitențelor românilor plecați la muncă în străinătate, la care se adaugă și sume importante provenite din privatizări ale unor mari companii, din care cea mai sonoră a fost cea a BCR, cu Erste Bank.

Când i s-a terminat mandatul, la finalul lui 2008, în pragul unei crize financiare majore a cărei magnitudine o luase de atâtea ori în derâdere, a lăsat bugetul cu un deficit de 5,2% şi cu banii din privatizarea BCR tocaţi toţi. La câteva luni, economia României nu mai avea de unde să ”duduie”, așa că apela la un ajutor de urgență din partea FMI.

Dacă abordarea sa de acum poate fi citită în cheie macro-economică drept ”anti-ciclică” și, astfel, cel puțin teoretic, corectă, pe timpul mandatului său de premier Tăriceanu s-a remarcat prin politici pro-ciclice ample: când piața era inundată de investiții străine, Guvernul mărea din ce în ce mai mult toate salariile și pensiile, fără măsură, creștea achizițiile de bunuri și servicii în toate instituțiile publice, angaja personal bugetar cu nemiluita, până când, în 2008, numărul angajaților la stat ajunsese la 1,4 milioane de persoane. În timpul său cheltuielile cu salariile bugetarilor au urcat de la 6,3% din PIB în 2006, până la aproape 8,5% în 2008.

Creșterea cu 40% a pensiilor pe care o propovăduiește acum are un precedent asemănător în 2007, când Guvernul condus de Tăriceanu a crescut pensiile în medie cu 32%.

Creșterea economică din perioada guvernării sale a fost consumată facil în beneficii sociale și salarii pentru personalul bugetar, în vreme ce singura realizare majoră în materie de infrastructură rutieră a fost finalizarea Autostrăzii Soarelui, lăsată de fostul guvern Năstase în gară, la Lehliu. În rest, nenumărate scandaluri și întârzieri la plată au condus la eșecul de răsunet al Autostrăzii Bechtel și la tărăgănarea bucății de autostradă de la Moara Vlăsiei la Ploiești – deși contractul se semnase în mandatul său, în 2008 tăiase toate finanțările pentru că banii ar fi fost încasați de prietenii politici (consorțiul Umbrărescu-Cășuneanu-Besciu) ai dușmanilor săi.

”Ei şi? Da, am dat salarii mai mari! Dacă am avut de dat, am dat!” – Varujan Vosganian, fost ministru de finanțe în guvernul Tăriceanu, actual coleg de partid și muză ideologică a ALDE