Hainele vechi ale românilor, între reciclare, donații și bomba ecologică a gropilor de gunoi

Un studiu iVox realizat la comanda Fundației World Vision România relevă că aproape trei sferturi dintre români reciclează deșeurile din gospodărie și mai bine de jumătate dintre cei care o fac își duc la reciclat hainele vechi. Mai mult, majoritatea respondenților au declarat că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii cu impact minim asupra mediului.

Românii sunt relativ bine informați cu privire la poluare și își doresc să recicleze deșeurile din gospodărie, însă nu au unde să o facă. Într-o proporție covârșitoare, respondenții consideră că primăriile sunt principalele responsabile de gestionarea problemei deșeurilor.

Deșeurile textile reprezintă o sursă majoră de poluare. Anual, în lume se produc circa 150 de miliarde de articole de îmbrăcăminte. Majoritatea celor purtate și uzate ajung în gropile de gunoi municipale sau sunt arse în incineratoare.

Aproape trei români din patru (73%) reciclează deșeuri, în majoritate plastic (88%), hârtie și carton (85%) și sticlă (75%). Aproape 87% din cei care nu reciclează deocamdată deșeuri textile ar fi interesați pe viitor să o facă.

Efectele negative asupra sănătății provocate de poluarea cu deșeuri textile sunt în general cunoscute de către români, conform studiului. Astfel, circa 80% dintre respondenți au menționat pericolul microfibrelor sintetice care ajung în carnea peștilor pe care îi consumăm și poluarea solului cu materiale textile care se descompun în sute de ani.

Ce fac românii cu hainele vechi

Doar jumătate (57%) reciclează însă și materialele textile precum hainele vechi, principalele motive indicate fiind protejarea mediului (60%) și faptul că pur și simplu reciclarea este o soluție mai bună decât aruncarea hainelor vechi la coș. Soluțiile cele mai potrivite pentru a scăpa de îmbrăcămintea veche sunt donația (80%), urmată de reciclare (74%) și recondiționarea hainelor uzate pentru a putea fi purtate o perioadă mai îndelungată (53%).

Principala dificultate cu care se confruntă cei care doresc să își dea hainele uzate la reciclat este lipsa unor containere speciale pentru colectarea selectivă, indicată de 8 din 10 respondenți, precum și faptul că le lipsesc informațiile privind locul și modul de colectare (5 din 10).

Atunci când sunt întrebați cine ar trebui să vină cu soluții pentru a stimula reciclarea/recondiționarea hainelor vechi, 46% dintre respondenți au nominalizat primăriile. La mare distanță urmează Guvernul (24%).

Una dintre surprizele revelate de sondajul World Vision este faptul că cei mai mulți dintre români (50,4%) ar fi de acord să plătească mai mult pentru a purta haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii prietenoase cu mediul. De asemenea, peste 70% dintre români ar cumpăra haine realizate din materiale reciclate, ca de exemplu din PET reciclat, din care se produce poliesterul.

Textilele – în special cele din fibre sintetice, care reprezintă majoritatea producției de haine la nivel global – reprezintă o problemă globală. Industria textilă a contribuit la poluarea oceanelor cu aproximativ 1,4 milioane de trilioane de particule de fibre de polimeri, conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.

Industria modei are un impact masiv asupra mediului, fiind responsabilă pentru 20% din apele uzate ale lumii, 10% din emisiile de carbon și cantități vaste de deșeuri. În fiecare secundă, un camion de gunoi plin de textile este aruncat la groapa de gunoi sau incinerat.

Performanţa este foarte joasă în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor municipale (14%) faţă de ţinta de 50%. În 2017, 70% din deșeurile municipale erau aruncate la groapa de gunoi, o proporție foarte înaltă față de media UE. În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a deșeurilor a crescut la 4%. Deşi nu există încă, Comisia Europeană va stabili ţinte cantitative pentru reducerea deşeurilor textile în UE, ca parte a ambițiosului plan de mediu European Green Deal.

Studiul World Vision România a fost realizat online, în această primăvară, pe un număr de 2.232 de persoane. Eșantionul studiat reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban.