Închide

A început bătălia energetică între ”greii” Europei: Germania vs. Franța, fiecare cu aliații ei

Avatar
goats, competition, dispute

Fotografie de hbieser pe Pixabay

Timp de citire: 10 minute

Propunerea Uniunii Europene de a clasifica drept ”sustenabile” unele investiții în proiecte de producere a energiei electrice în centrale pe gaze naturale sau în proiecte de energie nucleară a scos la iveală diviziuni profunde între statele membre, dezvăluind provocările cu care se va confrunta blocul comunitar în deceniile următoare, pentru a-și atinge obiectivele ambițioase de neutralitate climatică, arată Bloomberg.

Germania și Franța sunt principalele centre de putere și influență care se confruntă pe scena europeană în jurul temei obținerii de energie din surse mai puțin sau complet ne-poluante.

Ce propune Comisia, pe scurt?

La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a iniţiat un proiect prin care unele centrale nucleare şi care utilizează gazele naturale drept combustibil să fie considerate proiecte verzi, dacă îndeplinesc anumite condiţii.

Miza o reprezintă finanțările de zeci de miliarde de euro care vor fi necesare pentru tranziția către o economie cu zero emisii de carbon.

Planul reprezintă o premieră la nivel mondial, oficialii Uniunii Europene dorind ca acesta să devină ”etalonul aur” pentru investitori și piețe cu privire la ceea ce este cu adevărat ”verde” și ce nu, notează Financial Times într-o descriere a propunerii.

Potrivit draftului, consultat de Reuters, centralele nucleare vor fi considerate verzi dacă există o strategie, finanţare şi locaţie pentru neutralizarea deşeurilor radioactive. De asemenea, noile centrale nucleare ar trebui să primească autorizaţiile de construcţie înainte de 2045.

Producţia de energie pe bază de gaze va fi considerată verde dacă are caracter de tranziţie. Ea este caracterizată ca nefiind total sustenabilă, dar care are emisiile de carbon sub media industriei şi poate fi folosită.

Utilizarea gazelor naturale duce la emisii cu 50% mai reduse decât în cazul cărbunelui. Gazele pot fi folosite ca şi combustibil de tranziţie spre energia curată.

După publicarea documentului, spre finalul lunii, ţările membre îl vor putea consulta, iar proiectul va fi supus spre aprobare în Parlamentul European.

Primele reacții de respingere, din tabăra Germaniei

Politicienii ecologiști din Austria și Luxemburg au criticat dur proiectul, spunând că ar putea afecta credibilitatea noului regulament și ar amenința că va deturna investițiile sustenabile de la sursele regenerabile de energie.

Criticii Comisiei Europene fac presiuni pentru ca Bruxelles-ul să își modifice proiectul încă de acum, știind foarte clar că demersul de a-l modifica va deveni din ce în ce mai complicat pe măsură ce se scurg etapele de dezbatere.

În acest caz, Comisia utilizează o procedură specială de control, care ar impune ca cel puțin 20 de state membre – reprezentând cel puțin 65% din populația UE – să respingă în mod colectiv regulamentul în următoarele luni, ceea ce este foarte puțin probabil.

De pildă, mai multe țări importante, în special Franța – dar și România, susțin ferm includerea energiei nucleare pe lista ”taxonomiei verzi”.

Ministrul austriac al Climei și Energiei, Leonore Gewessler, a cerut executivului UE să schimbe propunerea, în caz contrar Austria fiind hotărâtă să acționeze Comisia în instanță.

”Energia atomică ecologică și gazele fosile sunt complet inacceptabile. Piețele financiare au nevoie de o etichetă credibilă. De aceea este atât de important”, a spus Gewessler într-un interviu difuzat luni la radioul de stat ORF.

Poziția delicată a Berlinului

La rândul său, Germania, care se bazează în destul de mare măsură pe utilizarea combustibililor fosili, în condițiile în care încearcă să elimine treptat energia nucleară din mixul său energetic, până la sfârșitul anului 2022, este încă nehotărâtă în privința modificărilor propuse la taxonomia verde. O poziție guvernamentală comună va fi stabilită până la sfârșitul lunii, însă discuțiile în cadrul coaliției ”semafor” de la Berlin sunt aprinse.

”Propunerile din actul Comisiei Europene privind gazele sunt în conformitate cu poziția guvernului german, chiar dacă, din punctul nostru de vedere, un astfel de act nu este necesar. Pe de altă parte, respingem categoric concluziile privind energia nucleară”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, Steffen Hebestreit.

Aripa ”verde” a Cabinetului de la Berlin are însă o altă părere:

”Este discutabil dacă această dezinformare ecologică (”greenwashing”) va fi acceptată vreodată pe piața financiară. Din punctul nostru de vedere nu a fost nevoie de această adăugare la regulile taxonomiei”, a declarat ministrul german al economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verde, pentru agenția germană de presă dpa, chiar sâmbătă, la puțin timp după apariția proiectului Comisiei.

În ce privește poziția celui de-al treilea partid al coaliției de la Berlin, aceasta a fost exprimată de ministrul finanțelor, Christian Lindner, liderul partidului liberal FDP, într-o declarație făcută pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung, în ediția sa de duminică:

”În mod realist, Germania are nevoie de centrale electrice pe gaz ca o tehnologie de tranziție, fiindcă noi vom renunța la cărbune și energia nucleară. Sunt recunoscător că argumentele noastre par să fi fost adoptate de Comisie”, a spus el.

Reamintim că Germania a oprit, pe 31 decembrie, jumătate din capacitățile sale de producție a energiei nucleare. 3 dintre ultimele 6 centrale nucleare rămase în funcțiune în țară au fost scoase din uz, celelalte urmând a fi la rândul lor oprite până la finalul acestui an, ca parte a planului de a renunța la această formă de energie în urma dezastrului de la Fukushima din 2011.

Cele șase centrale nucleare au contribuit la aproximativ 12% din producția de energie electrică a Germaniei în 2021. Ponderea energiei regenerabile a fost de aproape 41%.

Totuși, unii analiști cred că închiderea acestor centrale va duce la nevoia și mai mare de cărbune, care a generat, în același timp, 28% din energia electrică a Germaniei în acest an.

Germania își propune să își extindă sursele regenerabile astfel încât să poată satisface 80% din cererea de energie până în 2030, prin dezvoltarea infrastructurii de energie eoliană și solară.

UE a ridicat miza foarte sus

”Taxonomia verde” a Uniunii Europene este o temă analizată cu mare atenție de investitorii din întreaga lume, fiind percepută drept un instrument de ghidare a finanțării private în tranziția Uniunii către neutralitatea climatică.

Însă, deocamdată, provocarea politică majoră este obținerea unui sprijin majoritar asupra propunerii Comisiei – în această formă sau într-o formă modificată prin negocieri – în așa fel încât Europa să evite riscul de ”dezinformare ecologică” – cunoscută și intrată deja în limbajul comun sub termenul englezesc de ”greenwashing”.

Un alt risc, spun unele voci din cadrul cancelariilor europene, este acela de a exagera importanța reducerii emisiilor, căzând în altă extremă, aceea de a acorda un cec în alb energiei nucleare, care nu produce emisii, dar vine cu alte riscuri de natură ecologică.

Într-adevăr, reactoarele nucleare nu generează emisii de carbon, însă sunt atacate de statele critice la adresa planului Comisiei din cauza deșeurilor radioactive rezultate în urma procesului de generare al energiei.

Potrivit propunerii înaintate sâmbătă de Comisie, gazele naturale și energia nucleară ar putea ”facilita tranziția către un viitor bazat, în principal, pe surse regenerabile”.

Comisia susține că propunerea sa vine în sprijinul atingerii obiectivului de neutralitate a carbonului până la jumătatea secolului, așa cum este prevăzut în cadrul Pactului Verde (Green Deal), o revizuire radicală menită să accelereze reducerea poluării.

Argumentele includerii gazului în ”taxonomia verde”. Germania, Polonia și Slovacia, principalele susținătoare ale gazelor naturale

”Folosind gazul ca tehnologie de tranziție, putem obține reduceri ale emisiilor de dioxid de carbon mai rapid, lăsând la o parte, de pildă, cărbunele, fără a fi nevoie să așteptăm ca tehnologiile complet decarbonizate să fie disponibile pe piață, pe scară mai largă”, a declarat Esther de Lange, o membră de frunte a delegației olandeze la Parlamentul European (PE), din partea Partidul Popular European.

Grupul său politic, cel mai mare din PE, este gata să ofere și energiei nucleare un rol important în procesul de tranziție ecologică.

O abordare similară este adoptată de unele state est-europene, dintre care cea mai coagulată este cea a Poloniei. Varșovia susține că acordarea unei ”etichete verzi” de natură temporară pentru anumite proiecte pe gaze naturale ar putea facilita investițiile în ”curățarea” sistemelor de producere a energiei electrice și termice pe bază de cărbuni, în special în țările din Europa Centrală și de Est. Dar chiar și Germania se află într-o situație asemănătoare.

Un sprijin important pentru gazele naturale, la pachet cu energia nucleară, vine și din Slovacia.

Premierul Eduard Heger a salutat ”promisiunea îndeplinită de către Comisie de a-și prezenta în 2021 propunerea și de a include nuclearul și gazul natural în taxonomia UE – nuclearul ca investiție sustenabilă, iar gazul ca sursă de tranziție”, a scris el sâmbătă pe Twitter.

”Slovacia a jucat un rol cheie aici cu Franța și Republica Cehă. Nu putem ajunge la neutralitatea climatică fără energie nucleară!” a adăugat Heger.

În plus, Ľubica Karvašová, șefa delegației UE la la Oficiul guvernamental din Slovacia, a menționat că etichetarea energiei nucleare drept ”verde” este rezultatul presiunii politice susținute pe care Slovacia a exercitat-o ​​la nivelul UE, scrie Euractiv.com.

Energia nucleară și gazele naturale sunt considerate cruciale pentru capacitatea Slovaciei de a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică.

Slovacia are patru reactoare nucleare operaționale, puse în funcțiune între 1984 și 1999, cu o capacitate de producție combinată de 1.815 MW. În 2020, energia nucleară a produs aproximativ 55% din energia electrică a țării.

Mai sunt două reactoare care urmează să fie puse în funcțiune în curând. Autoritatea de reglementare nucleară din Slovacia a emis o licență de funcționare pentru reactorul Mochovce 3 în luna mai 2021, iar proprietarul acestuia, compania națională Slovenské elektrárne, trebuia să încarce combustibil și să pună în funcțiune unitatea până la sfârșitul anului 2021, dar procedura a fost amânată. De asemenea, reactorul Mochovce 4 ar trebui să intre în funcțiune în 2023, potrivit proiecțiilor autorităților de la Bratislava.

Slovacia are și un alt motiv să fie entuziasmată de noua propunere a Comisiei – gazele naturale au fost etichetate drept ”combustibil de tranziție”, în anumite circumstanțe.

Anul trecut, Slovacia a fost printre țările care au făcut lobby puternic pentru ca proiectele de gaze să fie etichetate drept investiții verzi, susținând căcă potențiala excludere a gazelor din ”taxonomia verde” ar ignora nevoile individuale ale statelor membre UE.

Ministrul Economiei, Richard Sulik, susține că

”… eforturile unor instituții europene și ale ecologiștilor de a accelera procesul de limitare a arderii combustibililor fosili nu sunt tocmai realiste”.

El a mai spus că se așteaptă ca Slovacia să poată folosi gazele naturale, deși în mod limitat, chiar și după termenele limită discutate în acest moment.

Cel mai ”cărnos” măr al discordiei: energia nucleară. Finlanda și Cehia salută cu entuziasm planul CE

Includerea energiei nucleare în cadrul ”taxonomiei verzi” a fost criticată fără rezerve de Germania, Danemarca și Luxemburg. De partea cealaltă, sunt zece state europene, adunate în jurul Franței, care vor să se bazeze pe reactoare în procesul de tranziție la ”energia verde”. Lista țărilor mai cuprinde România, Cehia, Finlanda, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Croația, Slovacia și Slovenia.

”Tranziția verde este cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla. Este criteriul care dirijează în acest moment investițiile globale. Atâta doar că aceasta trebuie făcută într-un mod realist și fără a distruge competitivitatea Europei”, a spus ministrul Finlandei Economiei, Mika Lintilä.

Și noul guvern de la Praga a avut o poziție în favoarea energiei nucleare, premierul Petr Fiala susținând că închiderea celor trei centrale nucleare de către Germania reprezintă ”un pariu riscant și radical”.

Fiala a subliniat importanța energiei nucleare în timpul discursului său de Revelion, difuzat de posturile publice de radio și televiziune, oferind un răspuns fără echivoc deciziei radicale Germaniei:

”Guvernul nostru va trebui să muncească din greu și cu multă răbdare, să își caute aliați în Europa și să își convingă partenerii. În cele din urmă, trebuie să avansăm și cu construcția de noi unități de producție a energiei nucleare și să încurajăm investițiile în alte surse regenerabile rezonabile. Aceasta este calea de ieșire din criza energetică. Alternativa este subdezvoltarea și sărăcia. Și nimeni nu vrea asta”, a spus Fiala în discursul său, potrivit Euractiv.com.

Tranziția ecologică a Cehiei este un subiect foarte delicat. Cu 40% din electricitate produsă în centrale care funcționează cu cărbuni, Praga trebuie să găsească noi surse de energie, însă autoritățile cehe știu bine că, din punctul de vedere al condițiilor geografice, poziționarea țării nu este tocmai prielnică pentru dezvoltarea masivă a energiei solare sau eoliene, pariind astfel pe centralele nucleare.

În timp ce Franța este principalul aliat pro-nuclear al țării, Cehia mai știe, la fel de bine, că este puternic dependentă de schimburile economice cu principalul său vecin de la vest, Germania.

După cum a subliniat și ministrul ceh al Energiei, Industriei și Comerțului, Jozef Síkela, un dialog cu Germania ar putea fi crucial pentru dezvoltările ulterioare ale tematicilor din domeniul energetic al Uniunii Europene.

”Trebuie să discutăm deschis cu Germania despre luarea în considerare a realităților economice și a problemelor specifice ale vecinilor lor”, a spus Síkela într-un interviu pentru portalul Seznam Zprávy.

În prima zi a Noului An, toți politicienii de la Praga, în frunte cu premierul Fiala, s-au grăbit să salute proiectul de ”taxonomie verde” al Comisiei. Cu toate acestea, ei au precizat noua legislație trebuie să fie analizată în mod adecvat de către autoritățile cehe, deoarece stabilește criterii specifice și dure pentru obținerea etichetei verzi.

Luni, tonul entuziast s-a mai stins, pe măsură ce a început să devină tot mai clar că energia nucleară și gazele naturale vor putea obține eticheta verde doar în niște condiții foarte stricte. Atât de stricte încât, în practică, acestea vor pune mari piedici planurilor cehilor de a construi, pe baza acestora, tranziția de la energia pe bază de cărbune la producția de energie electrică și căldură fără emisii, notează aceeași publicație, Seznam Zprávy.

Într-o postare pe LinkedIn, apărută duminică seara, prim-vicepreședintele Confederației Industriei și Transporturilor și CEO al ČEZ, Daniel Beneš, scrie:

”Optimismul și reacția inițială la raportul publicat privind includerea energiei nucleare și a gazelor naturale printre sursele curate trebuie să se bazeze pe cunoașterea detaliilor, iar acest lucru este, din păcate, foarte riscant din punctul de vedere al sectorului energetic ceh. Ambele tehnologii sunt clasificate ca durabile doar cu caracter temporar. Dacă actul ar fi adoptat în această formă, ar produce complicații majore în ceea ce privește transformarea sectorului energetic ceh și, în special, a industriei energiei termice. Din poziția de prim-vicepreședinte al Confederației Industriei și Transporturilor, dar și din poziția de CEO al ČEZ, cred că Cehia ar trebui să trimită Comisiei Europene comentarii sau propuneri de modificare a textului, astfel încât textul să devină acceptabil pentru Cehia. Dacă CE va adopta propunerea fără modificări, nu cred că va exista o majoritate a statelor membre care să respingă actul în ansamblu. În numele ČEZ și al Confederației Industriei și Transporturilor, suntem gata să ne preluăm un rol activ, atât la obținerea de sprijin în alte state membre, cât și la pregătirea modificărilor necesare la text”, a scris șeful gigantului energetic ceh în postarea citată.

Ce spun oficialii români?

La trei zile după publicarea proiectului de către Comisia Europeană, niciun oficial al autorităților române nu a făcut vreo declarație – nici pro, nici contra – în legătură cu propunerea Bruxelles-ului.

Ce urmează, din punctul de vedere al procedurii?

Statele membre și Platforma pentru Finanțare Durabilă au termen până pe 12 ianuarie să ofere feedback la propunerea Comisiei. Ulterior, Comisia va adopta actul delegat pe această temă, tot în cursul acestei luni.

Mai departe, planul va fi înaintat Parlamentului European și liderilor naționali, reuniți în Consiliul UE, în vederea dezbaterii și examinării propunerii.

scroll to top