Actele pentru sume compensatorii conform noii legi pentru persoanele persecutate etnic

Acest act normativ, prin introducerea art. 31, a extins sfera beneficiarilor O.G. nr. 105/1999, în sensul acordării unor drepturi și copiilor persoanelor care au fost persecutate din motive etnice, scrie dcnews.ro.

Potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice, beneficiari pot transmite cererile şi prin intermediul serviciilor poștale. Data acordării acestor drepturi este 1 ianuarie 2022, indiferent dacă cererile au fost depuse la o dată anterioară acesteia.

Lista documentelor necesare în vederea obținerii acestor drepturi sunt:

• Cerere tip;
• Act de identitate al solicitantului – copie și original;
• Certificat de naștere al solicitantului – copie și orginal;
• Certificat de căsătorie al solicitantului, după caz – copie și original;
• Certificat de deces al părintelui decedat – copie și original;
• Decizie/Hotărârea privind calitatea de beneficiar al O.G. nr. 105/1999 a părintelui decedat – copie;
• Talon de pensie al solicitantului (în situația în care acesta este pensionar).

În situația în care părintele decedat nu a beneficiat de prevederile O.G. nr.105/1999, dovada că acesta a suferit o măsură de persecuție din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt:

• acte eliberate de Crucea Roşie Internaţională;
• acte eliberate de lagărele de concentrare;
• livrete militare sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, pentru persoanele care au fost în detașamentele de muncă obligatorie;
• carnet/foi de pontaj privind zilele de muncă obligatorie;
• carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev;
• adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale Române sau de direcţiile judeţene ale acestora, ordine, dispoziţii etc.;
• buletine de evidenta a populaţiei, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectivă din Transnistria;
• acte eliberate de primăria oraşelor respective;
• certificate sau adeverinţe de la autorităţile militare ori civile româneşti;
• adeverinţe eliberate de alte autorităţi din Transnistria;
• alte asemenea acte oficiale.

„Acordarea de indemnizaţii compensatorii atât ultimilor martori ai Holocaustului din România, care şi-au văzut destinele ruinate de regimul dictatorial care a condus România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cât şi copiilor acestora, reprezintă recunoaşterea publică a tragediei prin care au trecut, a chinului care s-a extins de-a lungul generaţiilor şi a distrus vieţi. Societatea are tendinţa să uite că aceşti copii, ajunşi în prezent la o vârstă înaintată, cu o stare de sănătate precară, o situaţie materială dificilă şi ale căror venituri sunt foarte mici, alături de suferinţa proprie, au fost nevoiţi să trăiască cu suferinţa şi amintirile dramelor inimaginabile prin care au trecut părinţii lor”, se arăta în nota de motivare a proiectului de lege.