Aderarea Ucrainei, impact de 136 de miliarde de euro asupra bugetului UE
Potențiala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea avea un impact cuprins între 110 și 136 de miliarde de euro asupra bugetului pe șapte ani al blocului, potrivit unui nou raport al think tank-ului Bruegel, transmite Euronews.
Această sumă ar reprezenta 0,10% și 0,13% din produsul intern brut (PIB) al UE.
Proiecția folosește regulile existente și proiectarea bugetului 2021-2027 pentru a extrage o proiecție a sumei de bani la care ar avea dreptul națiunea devastată de război după obținerea râvnitei aderări. Ucraina a fost declarată pentru prima dată candidat în iunie 2022 și a primit undă verde pentru negocierile de aderare în decembrie 2023.
Concluziile exclud costurile uriașe ale reconstrucției, estimate la cel puțin 450 de miliarde de euro în următorul deceniu, și presupun că Ucraina va recâștiga în cele din urmă toate teritoriile din est pe care trupele rusești le-au ocupat.
Bruegel preconizează că Kievul ar avea dreptul la:
- 85 de miliarde de euro de la Politica Agricolă Comună, pachetul masiv de subvenții pentru agricultori al blocului. Întrucât programul este derulat în funcție de hectare (terenuri cultivate), Ucraina, cu puternicul său sector agricol, ar deveni cel mai mare beneficiar.
- 32 de miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune, care finanțează proiecte de dezvoltare. Alocarea fondurilor de coeziune este plafonată la 2,3% din PIB-ul unui stat membru. Fără acest plafon, Ucraina ar avea dreptul la aproximativ 190 de miliarde de euro, adică de șase ori mai mult.
- 7 miliarde de euro din alte programe.
În total, Ucraina ar primi aproximativ 136 de miliarde de euro (la prețurile actuale) pe o perioadă bugetară de șapte ani. Această sumă este cu mult mai mică decât cele 186 de miliarde de euro pe care Financial Times le-a raportat în octombrie, pe baza unui studiu scurs de la un proiect elaborat de Consiliul UE.
Cu toate acestea, în cazul în care țara nu reușește să recucerească estul ocupat și suferă o reducere permanentă a teritoriului, populației și resurselor economice, Bruegel estimează că alocarea ar scădea la 110 miliarde de euro.
Aderarea Ucrainei “nu ar schimba aproape deloc” raportul dintre plătitorii și beneficiarii neți ai bugetului UE, dar ar declanșa totuși o remaniere tangibilă a alocărilor bugetare. Chiar dacă țara ar reuși să se redreseze puternic după război, ar rămâne considerabil mai săracă decât cel mai sărac stat membru al UE, Bulgaria, și, probabil, decât cele din Balcanii de Vest.
În consecință, PIB-ul pe cap de locuitor al UE s-ar reduce, ceea ce ar determina schimbări în ceea ce privește distribuția fondurilor de coeziune către fiecare regiune eligibilă, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la Bruegel și unul dintre autorii raportului. În plus, decalajul de bogăție ar putea stimula un exod între trei și șase milioane de ucraineni către alte națiuni europene, în căutarea unor salarii mai mari și a securității muncii.
“Dacă media scade, atunci înseamnă că unele regiuni ale UE care se află în prezent în cea mai joasă categorie ar putea urca în regiunile de tranziție, iar unele regiuni de tranziție ar putea urca în regiunile mai dezvoltate”, a declarat Darvas pentru Euronews. “De asemenea, am constatat că actualele țări din UE ar obține cu aproximativ 24 de miliarde de euro mai puțin din fondurile de coeziune, pur și simplu din cauza impactului mecanic al Ucrainei”.
Darvas a remarcat că majorarea bugetului ar fi “relativ modestă” și, prin urmare, “fezabilă”, dar a insistat că proiecțiile sunt strict “ipotetice”, întrucât se așteaptă ca blocul să-și regândească regulile interne și procesul decizional înainte de a se extinde și mai mult spre est.









