Amendamentul ”Fritz”: Două grupuri mari din Parlamentul European cer CE blocarea fondurilor României din PNRR

Cel mai mare grup politic din Parlamentul European – Partidul Popular European (PPE) -, împreună cu liberalii de la Renew Europe îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să rețină 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României din PNRR, din cauza încălcărilor statului de drept, potrivit unei scrisori publicate de POLITICO.eu. Liderii celor două grupuri majore din legislativul european îi cer șefei Executivului de la Bruxelles ”să clarifice fără echivoc” că fondurile respective, care fac parte din PNRR-ul alocat României – nu vor fi eliberate decât dacă Bucureștiul renunță la planurile de modificare a legii care va duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

PSD, cu sprijinul AUR, au introdus un amendament la legea privind integritatea în funcție, care ar putea duce la suspendarea liderului USR din funcția de primar al Timișoarei, din cauza unui caz de conflict de interese din trecut, scrie POLITICO.eu, citată de Digi24.ro.

Președintele PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew, Valérie Hayer, susțin că aplicarea retroactivă încalcă legislația UE și Constituția României și acuză PSD că îl vizează în mod deliberat pe Fritz.

”Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politică”,

a declarat Hayer pentru POLITICO.

Weber a adăugat că

”… dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică — este o problemă legată de statul de drept.”

În scrisoare, aceștia îndeamnă Comisia să trimită ”un semnal” înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea și înainte de termenul limită de 31 august pentru reformele care ar permite accesarea fondurilor UE.

PPE este grupul politic al PNL, iar Renew este familia politică a USR.

Ce scriu cei doi lideri în scrisoarea către șefa CE?

În centrul sesizării se află așa-numitul ”amendament Fritz”, introdus de o majoritate PSD-AUR la legea integrității și validat recent de Curtea Constituțională. Măsura prevede încetarea de drept a mandatului aleșilor locali și demnitarilor găsiți în conflict de interese sau incompatibilitate anterior intrării în vigoare a noii legi, potrivit unui rezumat al scrisorii, publicat de G4Media.

Weber și Hayer subliniază că amendamentul a fost scris special împotriva primarului Timișoarei și președintelui USR, Dominic Fritz, constituind o retroactivitate vădit neconstituțională și o instrumentalizare a pârghiilor legale în scopuri politice.

Scrisoarea indică o încălcare directă a dreptului Uniunii Europene, argumentând că Dominic Fritz este cetățean german ales în România în baza drepturilor conferite de Articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Încheierea retroactivă a unui astfel de mandat aplicată sub un regim sancționatoriu inexistent la data alegerilor privează direct norma europeană de efectul său util (effet utile).

”În evaluarea noastră, «amendamentul Fritz» ridică serioase probleme nu doar în ceea ce privește compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și cu mai multe garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii Europene.

Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz intră, de asemenea, în mod direct în sfera dreptului Uniunii.

Primarul Dominic Fritz este cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); mandatul său este, prin urmare, deținut în virtutea aplicării directe a dreptului Uniunii.

Sub pretextul îndeplinirii unui jalon de reformă pentru Fondul pentru redresare și reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii și reprezintă un regres serios pentru statul de drept în România”,

arată semnatarii documentului citat.

Eurodeputații cer astfel Comisiei Europeană să își exercite atribuțiile de garant al drepturilor electorale pentru cetățenii mobili ai Uniunii.

Liderii PPE și Renew recomandă o evaluare amănunțită a întregii reforme a integrității aprobată la București, semnalând totodată slăbirea cerințelor de transparență și lipsa de proporționalitate a sancțiunilor.

Aceștia consideră că un semnal clar de condiționalitate transmis de la Bruxelles reprezintă singurul stimulent decisiv pentru ca Parlamentul de la București să reconsidere legislația înainte ca legea să fie promulgată de președintele Nicușor Dan, evitând astfel pierderea fondurilor europene.

Textul integral al scrisorii este disponibil aici.