ANAF anunță începerea marii digitalizări prin înființarea unui nou post de vicepreședinte bine plătit

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va avea un vicepreşedinte care va coordona în mod direct activitatea de digitalizare a instituţiei, potrivit unui proiect de OUG privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, reorganizarea activităţii acesteia precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicat vineri de Ministerul Finanţelor.

“Astfel, la nivelul Agenţiei se înfiinţează un nou post de vicepreşedinte care va coordona în mod direct activitatea de digitalizare a instituţiei, având în vedere dimensiunile şi complexitatea activităţii ANAF în vederea eficientizării procesului aferent şi asigurării unui circuit informaţional decizional care să asigure o mai mare coerenţă decizională, dar şi pentru o diminuare a efortului depus pentru atingerea obiectivelor (a costurilor operaţionale) raportat la rezultatele obţinute, obiectivele principale pe linia digitalizării neputând fi realizate fără o susţinere consistentă şi performantă din partea unui management dedicat. În vederea respectării iniţiativelor strategice ale Agenţiei, este nevoie să fie adoptate toate măsurile necesare pentru consolidarea capacităţii administraţiei fiscale de a colecta taxele la bugetul general consolidat în mod special prin digitalizare. Noul post va fi obţinut prin desfiinţarea unui post vacant existent în cadrul ANAF şi înfiinţarea unui post de vicepreşedinte ANAF, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, care va exercita atribuţiile delegate de preşedintele Agenţiei”,

se spune în nota de fundamentare a proiectului.

Conform documentului, începând cu data de 1 aprilie 2024, în cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală va funcţiona Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, organ fiscal a cărui competenţă de administrare fiscală se stabileşte în condiţiile legii. Modalitatea de reorganizare a Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, pierderea personalităţii juridice şi funcţionarea ei ca direcţie generală în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se va realiza prin fuziune. Fuziunea se va face prin absorbţia Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în condiţiile legii. Posturile şi personalul aferente Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili vor fi preluate pe bază de protocol, în condiţiile legii, în cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

“Totodată, personalul Agenţiei este cel implicat în trasarea obiectivelor pentru îmbunătăţirea conformării fiscale şi pentru implementarea planurilor operaţionale aferente, aspecte esenţiale pentru consolidarea capacităţii de colectare, dar şi pentru îmbunătăţirea performanţelor organizaţionale. Atâta vreme cât se aşteaptă ca ANAF să livreze rezultate optime, personalul ANAF are nevoie să funcţioneze într-un mediu de lucru stabil şi predictibil. Personalul din cadrul structurii specializate – respectiv Direcţia generală antifraudă fiscală (DGAF)- este direct implicat în procesul de prevenire şi combaterea actelor şi faptelor de evaziune şi fraudă fiscală. Pentru a permite îmbunătăţirea structurii de control operativ privind lupta împotriva evaziunii şi fraudei fiscale, se impune ca pentru această activitate personalul să fie specializat, având în vedere faptul că în activitatea DGAF există arii operaţionale şi strategice ale Agenţiei care pot fi îmbunătăţite pentru atingerea unei performanţe şi eficacităţi optime a organizaţiei. Se propune în acest sens revenirea la utilizarea unei funcţii publice specifice structurii de antifraudă, respectiv funcţia de inspector antifraudă care să susţină şi să reflecte într-o o manieră consistentă dezvoltarea activităţii, cu modificarea în mod corespunzător a cadrului legal aplicabil funcţiei publice şi funcţionarilor publici (OUG nr. 57/2019 cu modificările şi completările ulterioare)”,

se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.

În document se precizează că organele de control din cadrul DGAF sunt în permanenţă la dispoziţia serviciului. Astfel această structură poate interveni operativ prin controale antifraudă ori de câte ori starea de fapt o impune, fiind binecunoscut că faptele de evaziune fiscală sunt premeditate, autorii acestora putând acţiona oricând şi oriunde în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

“Atribuţiile şi datele corespunzătoare operaţionalizării sistemelor RO e – Transport şi RO e-Sigiliu şi având în vedere, totodată, noile reglementări legale privind prevenirea şi combaterea unor activităţi economice ilicite, există premisa ca numărul de acţiuni operative de control să crească exponenţial, fiind necesară o consolidare a funcţiei ocupate de personalul care efectuează control antifraudă. Obligaţiile specifice, suplimentare comparativ cu alte funcţii generale din cadrul ANAF, precum punerea permanentă la dispoziţia serviciului, portul de armament şi de uniformă necesită reglementarea unor drepturi corelative printr-un statut special, aprobat prin lege. Astfel, pot fi perfecţionate cerinţele profesionale şi de integritate, dar şi alte aspecte esenţiale pentru asigurarea unei stabilităţi instituţionale, ca premisă pentru eficientizarea activităţii DGAF şi atingerea obiectivului strategic al ANAF pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale”,

se arată în documentul citat de Agerpres.

Totodată, se propune introducerea în cuprinsul actului normativ a unei reglementări referitoare la faptul că nerespectarea secretului
fiscal de către personalul ANAF care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu are acces la informaţii care constituie secret fiscal potrivit legii, atrage răspunderea potrivit legii.

“Sistemul naţional RO e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice şi a unei aplicaţii informatice având drept scop urmărirea deplasării pe cale rutieră a mărfurilor aflate sub supraveghere, prin acesta implemententându-se o metodă automatizată şi rapidă de gestionare a siguranţei încărcăturilor în ceea ce priveşte integritatea transporturilor, precum şi respectarea rutei de deplasare, prin punerea la dispoziţie în timp real de informaţii cu privire la poziţia geografică şi la evenimente de natură a pune în pericol securitatea transportului.
Implementarea Sistemului naţional RO e-Sigiliu constituie un reper asumat, de care România are nevoie, pentru îmbunătăţirea şi modernizarea activităţii specifice a instituţiilor specializate din cadrul Ministerului de Finanţe îmbunătăţirea cooperării cu celelalte instituţii cu comperenţe. Asigurarea respectării trasabilităţii transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României se află într-o relaţie directă cu eforturile depuse la nivel unional iar adaptarea instituţiilor statului la noile cerinţe demonstrează capacitatea României de a reacţiona împotriva noilor forme de evaziune fiscală şi fraudă vamală. Pentru îndeplinirea responsabilităţilor şi a misiunilor stabilite prin Sistemul naţional RO e-Sigiliu, precizate prin Ordinul comun nr. 5/5/2024, ANAF şi AVR au nevoie de dotări corespunzătoare prin achiziţia a unor mijloace de transport care să dispună de echiparea cu aparatură specifică şi care să asigure funcţionarea Sistemului naţional RO e-Sigilu în regim 24/7”,

se spune în document.

În acelaşi timp mijloacele de transport vor asigura îndeplinirea şi a celorlalte tipuri de acţiuni de supraveghere pe căile rutiere sau în proximitatea locurilor în care se desfăşoară operaţiuni economice cu mărfuri aflate sub supraveghere vamală sau cu produse accizabile, respectiv deplasarea operativă şi în deplină siguranţă a personalului care participă la acţiuni comune cu structuri din cadrul Ministrului de Interne şi ale Ministerului Public.

Totodată în se propune reglementarea ca achiziţia acestor autoturisme să se efectueze prin sistemul centralizat al Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC).

Conform sursei citate, actul normativ în forma propusă reglementează derogare de la OUG nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că în anul 2024 autorităţile din subordinea Ministerului Finanţelor care au atribuţii de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale şi vamale pot achiziţiona autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data iniţierii procedurii de atribuire a contractului de achiziţie, precum şi produse de mobilier şi aparatură birotică, aşa cum sunt prevăzute în grupa 3 “Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale”, subgrupele 3.1. “Mobilier” şi 3.2. “Aparatură birotică” din cadrul HG nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, precum şi obiecte de inventar de natura acestora, în scopul dotării spaţiilor cu destinaţia de birou.