Analiză ING Think: Economia României va crește cu doar 0,3%, dar inflația va ajunge la 8% în 2025

România traversează cea mai ambițioasă reformă fiscală de la criza financiară globală încoace, potrivit unei analize publicate de ING Think.

Măsurile, adoptate de Guvernul Ilie Bolojan, urmăresc să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB în 2024 – printr-un mix de majorări de taxe și reduceri de cheltuieli, estimate la 5% din PIB până în 2026.

Obiectivul: ieșirea din procedura de deficit excesiv și salvarea ratingului de țară

Planul fiscal al Guvernului, susținut de o majoritate parlamentară solidă, are ca scop evitarea sancțiunilor din partea Comisiei Europene, restabilirea încrederii investitorilor și păstrarea ratingului de țară în zona „investment grade”. ING subliniază că agențiile de rating avertizaseră deja cu retrogradarea României la nivel „junk” în lipsa unui plan credibil de ajustare bugetară.

Măsuri majore începând cu august 2025: TVA, accize și impozite în creștere

Din 1 august, TVA-ul standard crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse (5% și 9%) se unifică la 11% pentru numeroase produse. Accizele la carburanți, alcool și tutun cresc cu 10%. Totodată, se introduc:

• o contribuție de 10% pentru sănătate aplicată pensiilor mai mari de 3.000 lei/lună,
• majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%,
• dublarea taxei pe veniturile băncilor (de la 2% la 4%),
• noi taxe în domeniul jocurilor de noroc, imobiliare, resurse naturale și infrastructură rutieră.

În paralel, salariile bugetarilor și pensiile vor fi înghețate în 2026, iar bugetele pentru investiții publice vor fi tăiate temporar în 2025 cu 0,5% din PIB.

Impactul economic: creștere fragilă în 2025, inflație peste 8% și șomaj în ușoară creștere

Conform ING, economia României va încetini puternic în 2025, cu o creștere economică redusă la doar 0,3%, față de prognoza anterioară de 0,8%. Consumul privat va scădea din cauza inflației și a reducerii venitului disponibil, iar investițiile publice vor suferi din cauza austerității. Rata șomajului ar putea urca spre 6%, în condițiile în care angajările se reduc atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Inflația este estimată să atingă un vârf de peste 8% în toamnă, din cauza efectului cumulativ al eliminării plafonului la electricitate și a majorării TVA-ului și accizelor. Totuși, presiunea inflaționistă este considerată temporară, urmând ca inflația să revină spre 4% până la finalul lui 2026.

Deficitul bugetar ar putea scădea la 6,4% în 2026, dar datoria publică va depăși 60% din PIB

ING estimează că deficitul va fi redus de la 9,3% în 2024 la 7,5% în 2025 și 6,4% în 2026. Datoria publică, în schimb, va continua să crească, atingând un vârf de 60-63% din PIB în 2026. Totuși, percepția investitorilor s-a îmbunătățit, iar Ministerul Finanțelor se va putea împrumuta mai ușor, în special dacă va accelera absorbția fondurilor europene.

UE oferă răgaz până în octombrie 2025

Consiliul ECOFIN a salutat planul Guvernului și a acordat termen până în octombrie pentru demonstrarea implementării efective. Dacă România dovedește progrese, ar putea evita suspendarea fondurilor UE și chiar primi tranșa de 3-4 miliarde de euro din PNRR în 2026.

Riscuri majore: execuția planului și rezistența socială

ING avertizează că provocările abia încep: măsurile ar putea fi diluate în Parlament, iar protestele sindicatelor și nemulțumirile populației pot bloca reformele. De asemenea, performanța slabă în colectarea taxelor și controlul cheltuielilor publice reprezintă o vulnerabilitate istorică a României.

Concluzie: un drum dureros, dar necesar

Planul fiscal al României este cel mai amplu din ultimii 15 ani. Pe termen scurt, el aduce stagnare economică, inflație și posibile tensiuni sociale. Dar dacă va fi implementat integral, țara ar putea ieși din criză cu un sistem public mai eficient, un buget sustenabil și acces mai bun la finanțare europeană.