Angajatorii bulgari vor să renunțe la sărbătorile legale prelungite, invocând pierderi economice

Asociația Capitalului Industrial din Bulgaria (AIKB), o organizație patronală, a adoptat o poziție fermă împotriva practicii actuale de prelungire a sărbătorilor legale atunci când acestea cad în weekend, argumentând că sistemul generează pierderi economice semnificative și ar trebui reconsiderat, scrie Novinite.

Potrivit grupului, Bulgaria va avea 12 sărbători legale în 2026, toate fiind zile nelucrătoare conform legii. În plus, se preconizează că vor fi adăugate încă trei zile nelucrătoare, deoarece 25 mai, 7 septembrie și 28 decembrie cad duminica. Angajatorii susțin că acest lucru reduce efectiv timpul total de lucru și scade producția economică totală.

Iată de ce vor sta bulgarii acasă:

• 25 mai (Luni liberă pentru 24 mai): Se celebrează Ziua Scrierii Slave și a Culturii, în cinstea Sfinților Chiril și Metodiu. Este o sărbătoare fundamentală a identității bulgare, marcând crearea alfabetului chirilic.
• 7 septembrie (Luni liberă pentru 6 septembrie): Se marchează Ziua Unirii, momentul istoric de la 1885 când Principatul Bulgariei s-a unit cu Rumelia Orientală.
• 28 decembrie (Luni liberă pentru 27 decembrie): A treia zi de Crăciun. Bulgaria, țară majoritar ortodoxă, acordă o importanță majoră perioadei Nașterii Domnului, prelungind oficial vacanța dacă zilele de Crăciun se suprapun cu weekendul.

AIKB estimează că fiecare zi nelucrătoare suplimentară costă economia între 90 și 120 de milioane de euro. Aceste cifre sunt descrise ca fiind orientative, bazate pe PIB-ul național distribuit pe aproximativ 250 de zile lucrătoare pe an.

Directorul executiv Dobrin Ivanov, într-un interviu acordat radioului public bulgar, a declarat că calculele sunt aproximative, dar ilustrează totuși impactul mai larg al reducerii timpului de muncă asupra producției. El a susținut că Bulgaria ar trebui să renunțe la politica introdusă în 2017, care compensează sărbătorile legale care cad în weekend cu zile libere suplimentare. În opinia sa, această abordare are consecințe pe termen lung asupra performanței economice.

Organizația a abordat, de asemenea, propunerea de a face din 20 aprilie o sărbătoare oficială, legată de Revolta din Aprilie (1876), cea mai importantă insurecție împotriva dominației otomane, care a deschis calea spre independența statului. Deși recunosc importanța sa istorică, angajatorii au avertizat împotriva creșterii numărului de zile nelucrătoare. După cum au afirmat, „nu ar trebui să se facă o alegere între memoria istorică și dezvoltarea economică”, adăugând că veniturile mai mari depind de productivitate, mai degrabă decât de un număr mai mic de zile lucrătoare.

AIKB a subliniat, de asemenea, că se preconizează ca Bulgaria să aibă cu aproximativ cinci zile lucrătoare mai puține în 2026 față de anii precedenți, ceea ce echivalează aproximativ cu o săptămână lucrătoare completă. În același timp, productivitatea muncii din țară rămâne semnificativ mai scăzută decât în Europa de Vest, estimările sugerând că un lucrător bulgar produce o valoare de aproximativ patru ori mai mică decât un lucrător german în aceeași perioadă.

Deși recunoaște că prelungirea sărbătorilor poate fi benefică pentru turism, organizația a subliniat că acest sector reprezintă aproximativ 8% din PIB-ul Bulgariei. În schimb, industria reprezintă aproximativ 27–28%, ceea ce, potrivit angajatorilor, face ca impactul zilelor nelucrătoare suplimentare să fie mai semnificativ pentru economia în ansamblu.

O propunere legislativă similară fusese introdusă anterior de partidul Bulgaria Democratică (DSB) în fosta Adunare Națională. Aceasta sugera eliminarea practicii de compensare a zilelor de luni libere atunci când sărbătorile cad în weekend, invocând îngrijorări legate de deficitele bugetare și cheltuielile publice. Cu toate acestea, propunerea a fost respinsă în cadrul discuțiilor în format tripartit, lăsând sistemul actual neschimbat.