ANRE, somată de Hidroelectrica să dea drumul liberalizării pieței de energie de la 1 iulie

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al țării, a transmis Autorității de Reglementare (ANRE), o solicitare scrisă, publicată de e-nergia.ro, în care arată că, potrivit prognozelor meteo, producția de electricitate a companiei va scădea cu până la 33% în următoarele luni, iar compania nu poate asigura necesarul de consum pentru piața reglementată fără a suferi pierderi majore și cere liberalizarea în avans a pieței, de la 1 iulie. În aprilie, Dunărea a avut cel mai mic debit din ultimii 180 de ani, spune compania. În final, compania amenință voalat cu invocarea situației de forță majoră, fără a o spune explicit.

Scrisoarea Hidroelectrica, semnată de toți membrii Directoratului și trimisă președintelui ANRE, Dumitru Chiriță, arată că prognozele meteo primite la finalul lui aprilie arată o scădere semnificativă față de energia estimată a fi fost produsă inițial, în lunile următoare.

“Pe fondul debitelor deficitare, înregistrate începând cu luna aprilie, producția de energie electrică a Hidroelectrica SA va continua să consemneze o scădere, și în următoarele trei luni, cu abateri lunare cuprinse între -23% și 33% față de energia estimată a fi produsă”, arată compania.

Astfel în luna mai, scăderea va fi de 33,3% (de la 1,75 TWh prognozat la 1,17 TWh în condițiile de acum), de 28,8% în iunie și de 23,5% în iulie, în aceste ultime două luni compania urmând să producă, din cauza lipsei apei, doar puțin peste 1 TWh.

“Cauza principală a acestor abateri negative ale producției Hidroelectrica SA o reprezintă hidraulicitatea deficitară înregistrată începând cu luna octombrie 2019 pentru debitele Dunării și Oltului, raportat la mediile multianuale. De remarcat este faptul că debitul Dunării, înregistrat în luna aprilie 2020 (respectiv 3.435 mc/s), reprezintă o abatere de -56,52% față de media multianuală, valoarea înregistrată fiind cea mai mică din ultimii 180 de ani”, arată compania.

Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt obligate, potrivit legii și ordinelor ANRE, să vândă o anumită cantitate de energie produsă furnizorilor de ultimă instanță, pentru consumul populației, în acest an, la prețuri reglementate de ANRE, pe sistemul cost de producție plus marjă de 5%, mult mai mici decât prețul din piață. În prima jumătate a acestui an, Hidroelectrica trebuia să vândă 1,8 TWh la prețul de 102,5 lei MWh, iar Nuclearelectrica 1,08 TWh la 188 de lei. Companiile au obligația să vândă cantități reglementate la prețuri reglementate și în al doilea semestru al anului, piața urmând să fie liberalizată la 1 ianuarie 2020.

Numai că Nuclearelectrica a câștigat în instanță suspendarea Ordinului ANRE care impunea cantități și prețuri reglementate, ceea ce face imposibil, teoretic, pentru ANRE, să mai decidă asupra cantităților și prețurilor reglementate pentru al doilea semestru al anului.

Hidroelectrica este așadar în situația în care are mai puțină apă și trebuie să onoreze contractele și pentru piața reglementată (la prețuri mici), și pe cele semnate pe piața liberă, la prețuri mari, ale pieței. Și a ales să solicite să nu mai livreze la reglementat, spunând că, dacă va fi obligată să facă acest lucru va trebui să cumpere energie din piață, la preț mare, ca să o revândă la reglementat, la preț mic, ceea ce îi aduce pierderi și ceea ce, în esență, a constituit și cauza pentru intrarea în insolvență a companiei, în anii trecuți.

Ca atare, compania, folosindu-se și de decizia favorabilă pentru Nuclearelectrica, solicită ANRE să liberalizeze piața în avans, la 1 iulie, situație în care nu mai are obligații fixate de reglementator pentru această piață. Hidroelectrica spune că astfel pot apărea “perturbări pe piața de energie cu efect social greu de estimat”.

Hidroelectrica amenință, voalat, cu posibilitatea de a declara forța majoră, în condițiile în care prognozele actuale arată că va avea și în continuare apă mai puțină. Fără a o scrie în scrisoare, conducerea companiei a arătat că Hidroelectrica a declarat starea de forță majoră în anii 2011 și 2012, iar prognozele de acum arată un deficit similar celor din acei ani.