Anul 2025, o nebuloasă fiscal-bugetară: ”Cei de la guvern nu au clar în cap ce să facă”

Mai mulți economiști chestionați de Ziarul Financiar pe tema proiecțiilor fiscal-bugetare pentru anul viitor au concluzionat că febra electorală care i-a cuprins pe decidenții politici lasă un nor gros de ceață asupra evoluției principalilor indicatori macro-economici pe care se va baza bugetul în 2025.

Situaţia este complicată de anul electoral, dar mai cu seamă de realitatea din economie, apreciază publicația citată. Ca să faci un buget în situaţia dată trebuie să enunţi, în mod obligatoriu, măsurile de constrângere fiscală pentru reducerea deficitului bugetar, care se va situa în acest an între 7 şi 8% din PIB.

”Este multă incertitudine căreia i se adaugă problema politică. Cine-şi asumă măsurile de ajustare fiscală – creşteri de taxe, de pildă? Nimeni nu vrea să anunţe asta în campanie electorală”,

spune economistul Laurian Lungu.

Dincolo de problema alegerilor, care este una pur politică, problemele încep chiar de la centrul nervos al finanțelor publice ale țării, Ministerul de Finanțe, însă nici acolo lucrurile nu sunt clare. Laurian Lungu explică:

”Noi nu ştim cât va fi deficitul bugetar pe acest an. Consensul în piaţă este că acesta se va duce spre 8% din PIB, poate nu chiar atât, dar între 7 şi 8% din PIB.  Pentru că ţara este în procedură de deficit excesiv din 2020 încoace, trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan de reducere treptată a deficitului, până ce acesta intră sub 3% din PIB. Acest plan trebuie discutat la Bruxelles şi încă repede. Dar cei de la guvern nu au clar în cap ce să facă”.

Ministrul fondurilor UE, Adrian Câciu, spunea, în urmă cu două săptămâni, că guvernul va prezenta coaliţiei de guvernare, până la 15 octombrie, adică marți, planul de reducere a deficitului bugetar pentru următorii câţiva ani şi, odată ce acesta este agreat politic, va fi trimis Comisiei.

Dar PNL s-a supărat şi nu mai discută cu PSD, deşi a rămas la guvernare. Deci nici politic nu mai există o minimă înţelegere a urgenţei.

Este adevărat că, în anii electorali, bugetul pe anul următor a fost adoptat cu întârziere – de 20 de ani este aprobat în chiar anul în care trebuie executat. Dar o idee, chiar vagă, despre ce va fi, exista până acum.

”Este adevărat, bugetul este elaborat la Finanţe. Dar, când îl faci, trebuie să ştii ce vrei şi din altă perspectivă, haide să o numim politică: va fi un buget social sau unul mai puţin social? Dacă majorezi taxe pentru ajustarea deficitului trebuie să spui care sunt acestea. Iar dacă tai din cheltuieli întru acelaşi scop, din nou trebuie să spui de unde tai”,

spune și economistul Dragoş Cabat.

Să crezi că reduci deficitul doar din creşterea economică viitoare cum mai spun unii de prin politică, este o iluzie, mai spune Laurian Lungu.

Ca să creşti taxele este complicat, ca să tai din cheltuieli este la fel de complicat pentru că trebuie să decizi de unde tai. Din cheltuielile rigide – salarii, pensii etc. – nu poţi. Mai spui apoi că vrei să susţii şi investiţiile şi iar nu poţi tăia, dacă te ţii de cuvânt. Şi crezi că reduci un deficit de 8% din PIB doar dintr-o creştere economică care este din ce în ce mai firavă? Şi încă: în anii din urmă, România a avut o creştere economică medie de 3-4%, dar nu şi-a redus deficitele. Cum să crezi că o poate face acum când creşterea anticipată nu depăşeşte 2%?, se întreabă Lungu.

”Anii 2025 şi 2026 vor fi cum vor fi din perspectiva deficitului, pentru că în economie încă intră bani din PNRR. De aceea trebuie să reduci deficitul în aceşti ani până la măcar 5% din PIB. Dacă te prinde finalul lui 2026 cu un deficit de 7% din PIB, va fi dramatic, cu atât mai mult cu cât deficitul bugetar se ţine de mână cu deficitul de cont curent.”

Înainte de criza COVID, aminteşte Lungu, o economie ce o ţinea ani în şir cu deficite mari (asemenea României, azi) era aspru taxată de pieţe. Acum este iertată pentru că şi alţii sunt într-o situaţie dificilă. Dar agenţiile de evaluare financiară amintesc mereu că roata se poate întoarce şi că România este tolerată tocmai pentru că în economie intră bani de la UE. Dar când aceştia se vor împuţina?

Finanţele nu spun nimic despre viitorul imediat, dar trebuie să o facă acum, spun economiştii, pentru că şi dacă arăţi cum stau lucrurile şi dacă ascunzi problemele realitatea nu poate fi ocultată. Dar este mult mai bine să ştii din timp ce te aşteaptă.