Ardelean de ispravă, bun administrator. Cine este Ilie Bolojan, președintele de azi al României?
- Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii: consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi preşedinte interimar al României.
- În administraţia locală a redus drastic numărul bugetarilor şi s-a axat pe atragerea fondurilor europene.
- Timp de aproape doi ani a fost şi secretar general al Guvernului Tăriceanu, poziţie din care a dat ordin să fie scoase toate televizoarele din Palatul Victoria, pe motiv că funcţionarii urmăreau posturile de ştiri în loc să muncească.
- În luna ianuarie, a demarat o reformă şi în Parlament, fiind huiduit de unii angajaţi abonaţi la sinecuri.
- N-a schimbat niciodată partidul, fiind liberal din 1993.
Ilie Bolojan a fost secretar general al PNL în timpul fuziunii cu PDL, însă a demisionat din funcţie după rezultatele slabe obţinute de liberali la alegerile din 2016. A fost liderul de filială cu cele mai bune rezultate la alegerile locale din iunie 2024. A devenit preşedinte al PNL după ce Nicolae Ciucă a ratat finala prezidenţială la alegerile din luna noiembrie. Ilie Bolojan primeşte ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, între cei doi fiind o relaţie îngheţată în ultimii ani. Fostul preşedinte PNL, Ludovic Orban, a dezvăluit că Iohannis l-a tăiat pe Bolojan de pe lista liderilor liberali care mergeau la Cotroceni pentru consultări informale cu şeful statului.
La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan. După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluţie”, titra presa locală la acel moment. Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri.
“Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”,
a povestit, peste ani, Bolojan.
La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. “Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”, a rememorat Ilie Bolojan. Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, Bolojan a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%. Dincolo de performanţa administrativă, a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar.
”Boala administraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie”,
a explicat liberalul. Prin urmare, a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului.
”Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”,
a fost reţeta succesului dezvăluită de Bolojan. Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar şi amenzi usturătoare. „Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.









