Atacurile împotriva climei lansate de Donald Trump în primele zile din 2026
La doar câteva zile după începutul anului 2026, Donald Trump a lansat deja o serie de atacuri consecutive asupra climei. Administrația SUA s-a îndepărtat treptat de recunoașterea implicării sale în criza climatică sau combaterea acesteia, în ciuda faptului că este al doilea cel mai mare emitator anual de gaze cu efect de seră din lume și, din punct de vedere istoric, cel mai mare contributor la încălzirea globală, scrie Euronews.
Anul trecut, SUA nu a trimis niciun delegat la negocierile COP30 și, de atunci, a șters orice mențiune despre combustibilii fosili de pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului. Între timp, Trump a criticat boom-ul energiei regenerabile și și-a extins la nivel global atitudinea „drill baby drill” (forează, dragă, forează).
Iată, așadar, o sinteză a ceea ce a făcut președintele SUA până acum, la mai puțin de două săptămâni de la începutul anului 2026.
SUA se retrag din tratatul ONU privind clima
Președintele SUA a fost acuzat că „a atins un nou minim” săptămâna aceasta, după ce a retras SUA dintr-un tratat cheie privind clima, într-o retragere radicală din instituțiile globale.
Într-un memorandum prezidențial semnat pe 7 ianuarie, Trump a susținut că este „contrar intereselor SUA” să rămână membru, să participe sau să ofere sprijin pentru mai mult de 60 de organizații, tratate și convenții internaționale.
Printre acestea se numără Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCC) – care vizează stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de seră – și Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), cea mai importantă autoritate mondială în domeniul științei climatice.
„Într-o perioadă în care creșterea nivelului mării, căldura record și dezastrele mortale necesită acțiuni urgente și coordonate, guvernul SUA alege să se retragă”,
afirmă Rebecca Brown, președinte și director executiv al Centrului pentru Dreptul Internațional al Mediului (CIEL).
„Decizia de a retrage finanțarea și de a se retrage din Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) nu absolvă SUA de obligațiile sale legale de a preveni schimbările climatice și de a remedia daunele climatice, așa cum a clarificat anul trecut cea mai înaltă instanță din lume.”
Controlul petrolului din Venezuela
După ce forțele speciale americane l-au răpit pe președintele Venezuelei și pe soția sa într-un raid fulgerător, Trump a manifestat un interes clar pentru rezervele de petrol ale țării.
Venezuela deține cele mai mari rezerve dovedite de țiței din lume, estimată la 303 miliarde de barili (Bbbl) – depășind state petroliere precum Arabia Saudită și Iran.
Trump a confirmat imediat că SUA se vor „implica foarte puternic” în industria petrolieră a țării, cu planuri de a trimite mari companii americane pentru a repara infrastructura petrolieră a Venezuelei și „a începe să câștige bani pentru țară”. Într-un interviu acordat pe 8 ianuarie, el a declarat că SUA ar putea exploata rezervele de petrol ale Venezuelei timp de ani de zile.
„Într-o eră a accelerării schimbărilor climatice, a privi în acest fel vastele rezerve de petrol ale Venezuelei este atât imprudent, cât și periculos”,
spune Mads Christensen de la Greenpeace International.
„Singura cale sigură de urmat este o tranziție justă de la combustibilii fosili, una care protejează sănătatea, protejează ecosistemele și sprijină comunitățile, în loc să le sacrifice pentru profitul pe termen scurt.”
Noi recomandări nutriționale
Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale și Departamentul Agriculturii din SUA au fost criticate după publicarea recomandărilor nutriționale pentru 2026, care încurajează gospodăriile americane să acorde prioritate alimentației bazate pe „alimente integrale, bogate în nutrienți”.
Noua piramidă alimentară prezintă o imagine a unei fripturi roșii și a cărnii de vită măcinate în partea de sus, în secțiunea „proteine”, în ciuda faptului că carnea de vită este responsabilă pentru emisii de gaze cu efect de seră de 20 de ori mai mari pe gram de proteine decât alternativele pe bază de plante, cum ar fi fasolea și lintea.
Niciunul dintre aceste alimente nu apare în piramida alimentară, dar sunt menționate în recomandările alimentare complete.
„Deși există multe modalități de a ne satisface nevoile de proteine, nu toate sursele de proteine au același impact asupra oamenilor sau asupra planetei”,
spune Raychel Santo, cercetător în domeniul alimentației și climei la World Resources Institute (WRI).
„Carnea de vită și de miel, în special, au unele dintre cele mai mari costuri de mediu dintre toate alimentele bogate în proteine — cu emisii de gaze cu efect de seră, utilizarea terenurilor și poluarea apei semnificativ mai mari pe uncie de proteine decât majoritatea alternativelor.”
Blocarea energiei regenerabile de către Trump
Anul trecut, administrația Trump a suspendat contractele de închiriere pentru toate proiectele eoliene offshore din SUA, invocând motive de securitate națională. Măsura a oprit lucrările la cinci amplasamente, printre care parcurile eoliene Revolution Wind și Sunrise Wind ale companiei Ørsted, precum și amplasamente deținute de firme precum Equinor și Dominion Energy.
Aceasta vine în urma criticilor constante ale lui Trump la adresa energiei regenerabile, pe care a descris-o anterior drept „escrocheria secolului”. Însă această măsură a avut consecințe costisitoare care s-au prelungit și în noul an.
Săptămâna trecută, Ørsted a contestat în instanță suspendarea impusă de guvernul SUA, argumentând că obținuse deja toate autorizațiile federale și statale necesare în 2023. Se estimează că proiectul Sunrise Wind va costa dezvoltatorul peste 1 milion de dolari pe zi (aproximativ 859 100 de euro).
Departamentul de Interne a declarat în decembrie că pauza va oferi guvernului „timpul necesar pentru a colabora cu locatarii și partenerii statali în vederea evaluării posibilității de a atenua riscurile la adresa securității naționale pe care le prezintă aceste proiecte”.
Interesul lui Trump pentru Groenlanda
Obsesia crescândă a lui Trump pentru Groenlanda a stârnit îngrijorarea ecologiștilor cu privire la resursele minerale critice ale acesteia, considerate „esențiale” pentru tranziția către energia verde.
Un studiu din 2023 a arătat că 25 dintre cele 34 de minerale considerate „materii prime critice” de Comisia Europeană se găsesc în Groenlanda. Se estimează că această țară deține între 36 și 42 de milioane de tone metrice de oxizi de pământuri rare, ceea ce o face a doua cea mai mare rezervă după China.
Exploatarea acestor resurse ar putea ajuta SUA să-și reducă dependența de China, care în prezent prelucrează peste 90% din mineralele de pământuri rare din lume, și ar putea consolida poziția SUA pe măsură ce cererea crește.
Încă din primul său mandat, Trump a încercat să abordeze această problemă, adoptând proiecte de lege pentru creșterea producției americane de minerale și intensificând exploatarea minieră în apele adânci, atât în apele teritoriale ale SUA, cât și în apele internaționale.
Cu toate acestea, unii experți consideră că rezervele minerale ale Groenlandei ar putea fi doar o cortină de fum pentru motivele reale ale lui Trump.









