Avertisment privind plasticul de zi cu zi: peste 90% dintre substanțele analizate prezintă riscuri
Aproape 93% dintre substanțele chimice cunoscute din materialele plastice folosite pentru ambalarea alimentelor și fabricarea hainelor, jucăriilor și altor produse obișnuite de uz casnic și de îngrijire personală prezintă un risc ridicat pentru sănătatea umană, potrivit unei noi investigații, furnizată în exclusivitate CNN, citată de TVR Info.
Printre posibilele efecte asupra sănătății se numără cancerul, modificările genetice și efectele toxice asupra sistemului endocrin, aparatului reproducător și organelor, a declarat Naima Fenderl, autoarea principală a raportului „Plasticul otrăvitor: cum vă afectează sănătatea substanțele chimice din materialele plastice de zi cu zi”, publicat miercuri.
„Am analizat ce pot face aceste substanțe chimice organismului, împreună cu nivelurile de expunere, pentru a calcula riscul general pentru sănătate”,
a spus Fenderl, cercetătoare la Environmental Justice Foundation (EJF), organizația nonprofit de mediu cu sediul la Londra care a realizat raportul.
Raportul a analizat expunerea asociată cu cinci categorii de materiale plastice pe care oamenii le folosesc aproape zilnic.
Aproape 92% dintre substanțele chimice identificate în materialele plastice care intră în contact cu alimentele prezentau un risc ridicat pentru sănătatea umană.
Aproape 89% dintre jucăriile pentru copii conțineau materiale plastice cu risc ridicat.
Aproximativ 93% dintre textile și articolele de îmbrăcăminte erau fabricate cu substanțe chimice periculoase.
Peste 92% dintre produsele obișnuite de uz casnic — precum apa îmbuteliată, ustensilele de bucătărie, vesela, uneltele de grădinărit, articolele de toaletă și rechizitele de birou — conțineau substanțe chimice cu risc ridicat.
Aproape 93% dintre materialele plastice folosite în produse de igienă și medicale conțineau, de asemenea, substanțe chimice periculoase. Printre aceste produse se numără ața dentară, tampoanele și alte produse menstruale, învelișurile pastilelor, plasturii și seringile.
„Raportul prezintă excelent informațiile despre materialele plastice folosite zilnic, într-o formă foarte accesibilă”,
a declarat medicul pediatru Philip Landrigan, directorul Observatorului Global pentru Sănătate Planetară și al Programului pentru Sănătate Publică Globală și Binele Comun de la Boston College.
„Dintr-odată, oamenii pot înțelege cât de direct îi privește problema și cum aceste materiale plastice pătrund în viața lor în moduri de care nu erau conștienți”,
a spus Landrigan, care nu a participat la realizarea raportului.
Date insuficiente pentru evaluarea posibilelor efecte asupra sănătății
La fel de îngrijorător este ceea ce știința nu știe despre substanțele chimice din materialele plastice folosite în produsele de zi cu zi, potrivit raportului.
Pentru aproape 80% dintre cele 3.552 de substanțe chimice identificate în materialele plastice utilizate frecvent nu existau suficiente date pentru a determina toxicitatea sau riscurile asociate expunerii.
„Pur și simplu nu avem idee ce efecte nocive ar putea avea aceste substanțe asupra noastră și asupra copiilor noștri”,
a spus Landrigan.
„Nici măcar nu cunoaștem numele sau compoziția multora dintre substanțele chimice din produsele de consum. Industria chimică are, probabil, aceste informații, dar ele nu sunt disponibile publicului.”
„Suntem ca în povestea cu omul beat și felinarul, nu? Căutăm cheile sub felinar fiindcă acolo este lumină, dar habar n-avem ce naiba se află în rest.”
American Chemistry Council, o asociație profesională care reprezintă companii din industria chimică, a transmis CNN, prin e-mail, că raportul EJF ar trebui privit cu „multă prudență”, deoarece omite surse importante de date, precum baza de date publică privind aditivii pentru materiale plastice a Consiliului Internațional al Asociațiilor din Industria Chimică.
Raportul nu ia în considerare nici bazele de date privind reglementările din Statele Unite și Uniunea Europeană, a declarat Kimberly Wise White, vicepreședintă pentru afaceri de reglementare și științifice la American Chemistry Council.
„Abordarea selectivă a raportului induce în eroare și descrie în mod discutabil substanțele chimice ca fiind nereglementate, prin excluderea unor cadre majore de reglementare din analiză”,
a spus White.
„Fără acestea, raportul contribuie mai degrabă la generarea unor titluri de presă decât la progresul științific.”
Plasticul este prezent peste tot
Materialele plastice sunt prezente în aproape toate aspectele vieții noastre. Peste 80% dintre fructele și legumele vândute în supermarketurile americane sunt ambalate în plastic de unică folosință.
Aproximativ 60% dintre articolele de îmbrăcăminte sunt fabricate din țesături sintetice pe bază de plastic. Totodată, se estimează că 90% dintre jucăriile cu care copiii se joacă și pe care le introduc în gură sunt realizate din plastic, multe dintre acestea conținând substanțe chimice despre care se știe că pot afecta sănătatea.
La acestea se adaugă miile de obiecte obișnuite de uz casnic fabricate cu materiale plastice — oale, tigăi, ustensile de bucătărie, recipiente pentru păstrarea alimentelor și chiar mobilier —, precum și numeroasele substanțe chimice asociate plasticului din produsele de îngrijire personală și medicale. Împreună, acestea creează un potențial de expunere uriaș.
În 2024, un grup internațional de oameni de știință a creat PlastChem, o bază de date cuprinzătoare, care reunește informații actualizate despre toate substanțele chimice cunoscute din materialele plastice.
Dintre cele 16.000 de substanțe pe care cercetătorii le-au identificat, 4.200 au fost considerate „foarte periculoase” pentru sănătatea umană și mediu. Pentru alte peste 10.000 nu existau deloc date disponibile.
Environmental Justice Foundation a folosit baza de date PlastChem pentru analiza sa, prezentând informațiile într-un „context practic, relevant pentru politicile publice”, a explicat, într-un e-mail, Jane Muncke, coautoare a PlastChem, directoare executivă și directoare științifică a Food Packaging Forum, o fundație nonprofit de cercetare cu sediul la Zürich, în Elveția. Ea nu a participat la realizarea noului raport.
Substanțe care pot afecta hormonii și se pot acumula în organism
PlastChem împarte substanțele chimice în 15 grupuri prioritare care ar putea fi vizate de reglementări.
Printre acestea se numără bisfenolii, precum BPA, pentru care nivelurile ridicate de expunere au fost asociate cu moartea prematură; ftalații, asociați cu mii de decese provocate de boli de inimă în întreaga lume; și PFAS, substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate, cunoscute drept „substanțe chimice eterne”. Cercetările au asociat expunerea la PFAS cu cheltuieli medicale de miliarde de dolari numai în Statele Unite.
Multe dintre substanțele chimice din materialele plastice sunt și perturbatori endocrini: interferează cu hormonii organismului și pot contribui la obezitate, greutate mică la naștere, diabet gestațional, malformații congenitale și tulburări de neurodezvoltare, a declarat Martin Wagner, coordonatorul proiectului PlastChem și profesor de biologie la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie din Trondheim.
„Substanțele îngrijorătoare pe care le-am identificat sunt și persistente, adică nu se degradează ușor în mediu; bioacumulative, ceea ce înseamnă că se acumulează în organism în timp; și mobile, adică se răspândesc ușor în apa potabilă sau în mediul acvatic”,
a explicat anterior Wagner pentru CNN.
Cu toate acestea, peste 50% dintre substanțele cunoscute care prezintă un risc ridicat nu sunt reglementate în jurisdicții importante, precum Uniunea Europeană, sau printr-o serie de tratate internaționale de mediu care vizează anumite substanțe chimice, a spus Fenderl. Printre acestea se numără Convențiile de la Basel, Minamata, Rotterdam și Stockholm, precum și Protocolul de la Montreal.
„Statele Unite nu au ratificat mai multe dintre aceste acorduri internaționale pe care alte țări le-au ratificat, inclusiv Convențiile de la Basel, Rotterdam și Stockholm”,
a spus ea.
„Acest lucru îi lasă pe consumatorii americani deosebit de vulnerabili în fața acestor riscuri pentru sănătate.”
Producția de plastic ar putea să se dubleze până în 2050
Potrivit raportului, problema s-a amplificat de-a lungul mai multor decenii. În 1950, producătorii fabricau anual aproximativ două milioane de tone de plastic. Astăzi, producția depășește 430 de milioane de tone pe an.
Oamenii de știință estimează că producția de plastic se va mai mult decât dubla până în 2050, alături de o cantitate estimată la două miliarde de tone de aditivi chimici pentru plastic.
La nivel mondial, „industria chimică are acum la dispoziție 325.000 de substanțe chimice sintetice”, a spus Landrigan.
„Nu toate sunt pe piață, dar acesta este numărul celor inventate și produse de când industria chimică a luat avânt, după al Doilea Război Mondial. În cel mai bun caz, făcând o estimare generoasă, avem informații toxicologice despre aproximativ 20% dintre ele.”









