Avertisment sever al vicepreședintelui demisionar din PSD: ”Crește salariul minim, vin concedieri!”

Dezbaterea privind valoarea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2026 nu a fost tranșată în coaliția de guvernare, iar un acord între partidele sale componente este încă departe. Dintre partide, PSD este cel care vrea să impună creșterea salariului minim, în vreme ce premierul Ilie Bolojan este mai degrabă tentat să refuze măsura. În acest timp, Florin Jianu, fostul vicepreședinte al PSD, care și-a dat demisia, în această săptămână, atât din PSD, cât și din Parlament, a revenit la conducerea patronatului IMM-urilor, de unde cere înghețarea salariului minim în 2026, avertizând că, în caz contrar, vor urma consecințe grave în economie.

IMM România, patronatul întreprinderilor mici și mijlocii, condus de fostul senator PSD Florin Jianu, propune guvernanţilor ca salariul minim brut pe ţară să fie îngheţat la nivelul actual de 4.050 de lei, citând dtele unor sondaje care reflectă ”presiunile majore cu care se confruntă întreprinderile româneşti după implementarea măsurilor din Pachetul 1 de reforme”, transmite Digi24.ro.

Un sondaj realizat în perioada 10-20 octombrie 2025, pe un eşantion de 2.290 de antreprenori, relevă că aproape 80% dintre întreprinderi au resimţit impactul major al creşterii TVA (42,8% impact mare, 37,1% impact foarte mare), 55% au înregistrat scăderea încasărilor, iar 53,3% scăderea volumului vânzărilor.

”Există o încetinire clară a economiei și dacă în perioada imediat următoare ne uităm la programe de relansare economică, ne uităm la digitalizare, la birocratizare, la investiții în economia reală și, mai ales, la mesajele de încredere în economie, vedem că, cu siguranță, vom putea trece de această perioadă dificilă.

Dacă vom continua însă același tip de mesaje – vedeți și această reformă în zona administrației pe care antreprenorii o pun pe locul întâi și care tergiversează în acest moment – economia va continua să scadă și mi-e teamă de perioada următoare”,

a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Național al IMM România.

De asemenea, sondajul mai arată că 26,6% dintre antreprenori au redus personalul ca urmare directă a măsurilor fiscale, 57,6% au înregistrat creşteri semnificative ale costurilor operaţionale datorită eliminării plafonării preţului la energie electrică, iar 69% au raportat scăderea cererii pentru produse/servicii din cauza creşterii inflaţiei.

IMM România: Creșterea prețurilor ar urma unei creșteri a salariului minim

Potrivit celui de-al doilea sondaj, realizat în perioada 10-15 octombrie 2025, pe un eşantion de 2.017 respondenţi, 63,9% dintre antreprenori se opun creşterii salariului minim de la 1 ianuarie 2026.

Dintre aceştia, 51,3% susţin o eventuală majorare abia de la 1 ianuarie 2027. De asemenea, 54% dintre respondenţi consideră că salariul minim ar trebui să rămână la nivelul din 2025 (4.050 lei brut).

Principalele dificultăţi anticipate în cazul unei creşteri a salariului minim sunt: creşterea preţurilor (53,5%), scăderea competitivităţii (42,6%) şi oprirea investiţiilor (24,8%).

”Contextul economic din acest moment nu permite creșterea salariului minim pe economie, așa cum a permis în anii anteriori, ani de creștere economică constantă. Vă reamintesc faptul că au fost ani în care patronatele – chiar anul trecut sau acum doi ani – în care patronatele au cerut o mărire mai consistentă decât sindicatele sau decât Guvernul, pentru că economia creșterea, pentru că exista această posibilitate de creștere a salariului, însă nu și în momentul în care 8 din 10 antreprenori sunt afectați de pachetele de măsuri fiscale, în momentul în care scade consumul și scade cererea de comenzi.

Deci, dacă ne uităm la realitate și la context, nu este posibilă această creștere a salariului minim cel puțin în anul 2026”,

a declarat Florin Jianu.

IMM România precizează că un argument pentru îngheţarea salariului minim îl reprezintă faptul că această creştere a costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă de mărire generalizată a taxelor şi impozitelor conduce inevitabil la scăderea competitivităţii societăţilor româneşti.

IMM România a mai transmis că această creştere a numărului de insolvenţe şi scăderea consumului ilustrează reculul economiei, generând presiune suplimentară asupra IMM-urilor.

IMM România: O nouă majorare a salariului minim va duce la instabilitate fiscală

Organizaţia subliniază că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut constant peste rata inflaţiei, iar puterea de cumpărare a salariaţilor a crescut în termeni reali şi consideră că o nouă majorare în contextul actual de instabilitate economică şi fiscală va duce la disponibilizări, distorsionarea pieţei prin concurenţa neloială şi reducerea investiţiilor.

”Legea (de aplicare a salariului minim) poate fi înghețată în acest moment, așa cum sunt înghețate și alte legi în România. V-aș da exemplul pe care l-au dat și colegii mei cu privire la alocarea 6% din PIB către educație și alte legi.

Am mai văzut și oameni care au semnat că nu măresc TVA și TVA a fost mărită, deci poate fi înghețată printr-un act normativ similar Legea de aplicare a salariului minim în acest moment, dat fiind contextul, pe de o parte, pe de altă parte, directiva Europeană spune că mărirea trebuie să fie cel puțin o dată la patru ani și am articolul în față din directiva europeană.

Deci nu trebuie să alarmăm oamenii, nu trebuie să inflamăm spiritele că vom intra în infringement, că se vor întâmpla niște chestiuni extraordinare, ci mai degrabă trebuie să avem înțelegerea contextului și a realității economice”,

a declarat Florin Jianu.

Reprezentanţii IMM România consideră că o alternativă sustenabilă pentru creşterea veniturilor salariale este reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, iar peste 84% dintre antreprenori susţin scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ceea ce ar asigura o creştere a veniturilor fără a genera costuri suplimentare nesuportabile pentru angajatori.

”Așa cum peste jumătate din antreprenori au menționat, (reprezentanții Guvernului) au capacitatea de a crește din nou salariu minim pe economie începând cu 01.01.2027. Costurile operaționale au crescut în ultima perioadă, lucru care se poate observa în a doua analiză pe care noi am făcut-o, și anume impactul pachetului 1 de măsuri. În momentul în care a crescut TVA, a crescut acciza, s-a liberalizat piața de energie, prețurile deja au explodat, costurile operaționale ale firmelor au crescut foarte mult și capacitatea de implementare a a diverselor investiții sau proiecte a scăzut dramatic”,

a declarat directorul IMM România.

Totodată, creşterea salariului minim fără măsuri de sprijin pentru IMM-uri va transfera întreaga povară a costurilor suplimentare asupra antreprenorilor, susţine IMM România, ceea ce va duce la creşterea preţurilor şi pierderea competitivităţii.

Peste 53% dintre respondenţi anticipează o creştere a preţurilor ca urmare directă a majorării salariului minim.

”Război civil” în coaliție pe tema creșterii salariului minim. Cum se poziționează taberele?

Într-o recentă luare de poziție, președintele UDMR, Kelemen Hunor, susține că a existat consens în coaliție în privința rămânerii salariului minim pe economie la cuantumul actual, fără să crească de la 1 ianuarie.

Șeful UDMR a declarat că inclusiv PSD a fost de acord cu această variantă, deși social-democrații insistă în public că înghețarea salariilor ar fi o greșeală.

”Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”,

a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Antena3 CNN, citat de Digi24.ro.

Întrebat dacă inclusiv PSD a susținut această variantă, liderul UDMR a transmis:

”Da, da, cu toții. Ei au zis că ar trebui, dar toată lumea înțelege că, în acest moment, pierzi mai mult pe partea economică decât câștigi pe partea bugetară. Săptămâna trecută am ajuns la această concluzie, propusă de premier: să rămânem cu salariul minim și în 2026 așa cum a fost și în 2025. Noi susținem această variantă pentru că nu este momentul.”

În ciuda declarațiilor lui Kelemen Hunor, în spațiul public social-democrații susțin că, din contră, salariul minim ar trebui să crească.

”Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă. Vom avea populație din ce în ce mai săracă, patronatele vor avea clienți din ce în ce mai puțini, iar puterea de cumpărare s-a erodat deja din cauza majorării TVA. Eu rămân convins că salariul minim trebuie să crească”,

a transmis deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, la Digi24.

De altfel, mai mulți lideri PSD au subliniat, prin postări pe rețelele sociale în ultimele zile, că salariul minim ar trebui să crească.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat, joia trecută, că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026, variantă susținută și de USR.

Întrebat care este poziția USR cu privire la creșterea veniturilor anul viitor, deputatul Claudiu Năsui, a declarat:

”Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim.”

O decizie ar urma să fie luată în această săptămână, după noi discuții în Coaliție, dar și după ce ministrul Muncii, Florin Manole, va avea discuții cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor.

În ce privește poziția premierului Bolojan, acesta și-a exprimat-o într-un interviu acordat pentru Radio România Actualități, la finalul săptămânii trecute:

”Dacă vă aduceţi aminte, unul din lucrurile care au fost decise pentru anul viitor este plafonarea de salarii şi de pensii în sectorul public. În condiţiile în care creşte salariul minim, el impactează, pentru că în anumite zone nivelul de salarii se raportează la salariul minim în sectorul public. Există un impact şi deci ar fi o contradicţie între ceea ce am hotărât până acum şi această creştere de salariu minim, pe de o parte. În condiţiile în care trebuie să recunoaştem că aceste măsuri au avut un impact de contracţie economică, nu poţi, când firmelor le este greu, să vii cu creşteri de salarizări în condiţiile în care peste tot s-a stabilit că este o plafonare de salarii”,

Ilie Bolojan a adăugat că decizia finală nu a fost luată, însă a promis că problema se va tranșa – probabil – în două săptămâni.