Avertisment sever din SUA: ”A recompensa agresiunea Rusiei înseamnă a încuraja noi agresiuni!”
Opt foști ambasadori ai Statelor Unite, dintre care patru au reprezentat Washingtonul la București, avertizează că un acord de pace cu Rusia care ar presupune concesii teritoriale din partea Ucrainei și relaxarea sancțiunilor impuse Moscovei ar putea pregăti terenul pentru un nou război de amploare în Europa. Avertismentul apare într-un articol comun publicat sâmbătă în cotidianul israelian Israel Hayom, în contextul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, desfășurate în această săptămână la Abu Dhabi.
Semnatarii își construiesc argumentația pornind de la lecțiile politicii de conciliere din anii 1930, înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Ei susțin că acceptarea revendicărilor teritoriale ale unui stat care a recurs la agresiune militară nu garantează pacea, ci poate transmite un semnal că folosirea forței este o metodă eficientă de obținere a unor avantaje politice și teritoriale.
”Una dintre cele mai importante lecții ale secolului trecut este cea privind pericolele politicii de conciliere, adică acceptarea declarațiilor unui agresor potrivit cărora intențiile sale sunt pașnice”,
scriu cei opt foști diplomați.
Aceștia îl citează pe fostul premier britanic Winston Churchill, care avertiza asupra riscurilor unei asemenea abordări:
”Cel care practică politica de conciliere este acela care hrănește un crocodil, sperând că acesta îl va mânca ultimul.”
Autorii precizează însă că lecția anilor 1930 nu presupune că fiecare dictator contemporan trebuie echivalat cu Hitler și nici că diplomația ar fi inutilă.
În opinia lor, problema fundamentală este că acordarea de concesii unui lider care utilizează forța pentru extinderea teritoriului național poate încuraja noi acțiuni agresive.
Aceștia mai arată că pericolul nu constă doar în disponibilitatea președintelui rus Vladimir Putin de a continua războiul, ci și în riscul ca alte guverne, în încercarea de a obține rapid un acord, să recompenseze tocmai comportamentul pe care declară că vor să îl descurajeze.
”Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat cu deosebită claritate această lecție. Pericolul de astăzi nu constă doar în disponibilitatea lui Putin de a purta un război, ci și în posibilitatea ca alte guverne, în căutarea unei soluții rapide, să recompenseze și să încurajeze tocmai comportamentul pe care încearcă să îl descurajeze”,
se arată în scrisoare.
Cei opt atrag atenția că un eventual acord care ar obliga Ucraina să renunțe la teritorii în schimbul încetării ostilităților ar transfera responsabilitatea pentru consecințele agresiunii de la statul care a declanșat războiul către țara atacată.
Ei amintesc și de Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în schimbul unor asigurări privind respectarea independenței, suveranității și frontierelor sale. Semnatarii subliniază că Rusia a încălcat aceste angajamente prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă din februarie 2022.
Textul critică și posibilitatea ca Washingtonul să ofere Moscovei beneficii economice sau concesii privind sancțiunile înainte ca Rusia să demonstreze, prin acțiuni concrete, că este dispusă să respecte un acord de pace.
Printre exemplele invocate se numără planurile administrației americane privind achiziționarea unor cantități importante de motorină rusească și relaxarea unor restricții economice. Autorii consideră că asemenea măsuri riscă să transmită Kremlinului mesajul că agresiunea militară poate aduce beneficii economice și politice.
În aceeași logică, foștii diplomați avertizează că presiunile asupra Ucrainei pentru a accepta pierderi teritoriale nu ar trebui confundate cu o soluție diplomatică durabilă.
Această preocupare apare în contextul negocierilor de la Abu Dhabi.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că negociatorii americani au ridicat posibilitatea retragerii Ucrainei din Donbas în schimbul aderării la NATO. Liderul de la Kiev a respins cedarea teritoriilor, precizând că orice acord cuprinzător ar trebui să includă garanții de securitate și să fie supus unui referendum național. Discuțiile nu au produs un progres major, dar au dus la un acord de principiu privind un schimb de prizonieri care ar urma să vizeze peste 1.000 de persoane.
În interpretarea semnatarilor, dacă Rusia obține avantaje teritoriale în urma invaziei, iar sancțiunile sunt relaxate fără garanții și schimbări verificabile de comportament, Kremlinul ar putea considera că strategia sa militară a avut succes.
Un asemenea precedent ar putea încuraja noi revendicări și acțiuni militare, inclusiv împotriva altor state europene. Autorii avertizează, de asemenea, că slăbirea credibilității NATO ar putea crește riscul ca Statele Unite și aliații lor să fie atrași ulterior într-un conflict mult mai amplu.
Scrisoarea este semnată de opt foști diplomați americani care au ocupat funcții de ambasador sau au reprezentat Statele Unite în misiuni diplomatice importante:
- Adrian Zuckerman – fost ambasador al SUA în România;
- Mark Gitenstein – fost ambasador al SUA în România;
- Kathleen Kavalec – fost ambasador al SUA în România;
- Jim Rosapepe – fost ambasador al SUA în România;
- Ron Gidwitz – fost ambasador în Belgia;
- Jim Gilmore – fost reprezentant al SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE);
- Bridget Brink – fost ambasador în Slovacia și Ucraina;
- John Sullivan – fost ambasador al SUA în Rusia.
Cei patru foști ambasadori americani în România au reprezentat administrații americane diferite.









