Avertisment sumbru: Țara ar putea ajunge pe mâna FMI dacă este retrogradată la categoria „junk”

După ani în care economia României a fost alimentată de consum, importuri și împrumuturi, apar tot mai multe semne că acest model și-a atins limitele. Într-un context marcat de dezechilibre bugetare și de încetinirea creșterii economice, riscul unei retrogradări a ratingului de țară la categoria „junk” devine o amenințare reală.

Cristian Grosu, redactor-șef al Curs de Guvernare, avertizează că România se află într-un punct critic și că, în lipsa unor măsuri ferme, ar putea ajunge din nou sub supravegherea Fondului Monetar Internațional.

Modelul economic care a susținut creșterea României în ultimele decenii și-a atins limitele, susține Cristian Grosu. Potrivit acestuia, economia construită pe consum, importuri și împrumuturi externe nu mai produce rezultatele de altădată și a împiedicat dezvoltarea unui sector productiv competitiv.

„A fost văzut cel mai clar în 2024, an electoral. Bani împrumutați – 9,3% din PIB, deficit cât Ucraina, care e o țară în război, să ne înțelegem, și noi, pe timp de pace, am avut 9,3% deficit, bani aruncați în consum, știți, și o parte în investiții în zona de infrastructură de transport. Ei, și cu acești 9,3% din PIB, bani împrumutați și aruncați din elicopter, România a obținut o creștere economică de doar 0,9%. Asta ce înseamnă? It’s over. S-a terminat! Nu mai funcționează, am dat cu capul de pragul de sus. Ce-a rămas după acest festival de datorii și deficit? Dobânzile, pentru că noi deja am ajuns în acea situație în care dobânzile sunt de neplătit. Noi, anul ăsta, de exemplu, plătim 1.000.000.000 de euro pe lună numai dobânzi. Deci, atenție, nu rate, nu noi datorii, numai dobânzi. Păi, în câțiva ani îți faci autostrăzi de la un capăt la altul, în orice direcție vrei. Și nu oricum, ci le pavezi și cu marmură. Cu banii ăștia, numai cu dobânzile.”,

a declarat el pentru Digi24.

Țara noastră se află în continuare într-o zonă de risc din perspectiva agențiilor de rating, avertizează Cristian Grosu. Acesta susține că o eventuală retrogradare la categoria „junk” ar putea declanșa un lanț de efecte economice severe.

„În momentul în care te duci în junk, deja dobânzile urcă la două cifre. Practic vor fi chiar de neplătit. Adică nimeni nu îți va mai da bani. Va trebui să intervină FMI-ul și știm cum face FMI-ul, aritmetica e simplă. Dacă vrei banii ăia, trebuie să faci aia și așa mai departe. Mai avem, am mai avut experiența asta. Fenomenele sunt paralele, pentru că, dacă ajungi la junk, să nu credem că mergem mai departe, ne împrumutăm cu două-trei puncte procentuale mai mult și așa mai departe. Nu. În momentul în care ai ajuns la junk, poți să te aștepți că-ți pică bursa, poți să te aștepți că îți explodează cursul, poți să te aștepți că, din presiunea pe curs, te duci și mai mult în inflație. Ori toate astea pun o presiune pe economie și o trag și mai la fund. Adică șansele ca tu să-ți plătești datoriile și dobânzile, în loc să crească, nici măcar nu stau pe loc, scad. Ori anul trecut, în august, ne-a trecut acest glonț pe la ureche.”,

a precizat acesta pentru sursa menționată.

Cristian Grosu susține că problemele economice ale României nu au apărut odată cu actualele măsuri de austeritate. În opinia sa, dificultățile actuale își au rădăcinile în anul 2024.

„Ăsta a fost momentul când s-au luat niște măsuri de scădere a deficitului, ceea ce trebuie să fie foarte limpede de înțeles în privința acestei crize politice: că a venit PSD-ul și a spus „Domnule, Ilie Sărăcie a sărăcit țara”, nu știu ce… Nu. Țara a început să sărăcească din 2024, atâta că de atunci încoace s-au aruncat bani împrumutați din elicopter. Mai sunt niște bani europeni de luat din PNRR și pentru asta, teoretic, ar trebui să facem o serie de reforme care sigur ar fi sănătoase, nu doar pentru a lua banii din PNRR, ci și pentru această țară. Da, aici eu nu pot decât să sper că această criză are totuși un soi de zonă de control a mecanismelor de a atrage bani. S-ar putea să ne trezim cu aceste măsuri necesare pentru a atrage banii, dar la un moment dat să ne întoarcem. Adică dăm astăzi o lege și, când ajungem la maniera de aplicare, mai venim cu un amendament, mai venim cu o altă lege care o corectează și așa mai departe. Asta este foarte posibil.”,

a mai declarat redactorul-șef al publicației Curs de Guvernare.